Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
Anita,
Comuniunea cu Sfîntul Sînge este și spre iertarea păcatelor. Este una din formele prin care Dumnezeu ne iartă și ne sfințește [pe moment] la Liturghie.
Și atunci de ce totuși te apropii de Hristos dacă te-ai spovedit sîmbătă și clar că pînă duminică ai comis cel puțin un păcat mititel care, iată, nu e spovedit înainte?
Ce anume să riști? Împărtășirea cu nevrednicie e cu totul altceva, este cazul celor necredincioși sau cu păcate grele, neconștientizate poate, este cazul celor care au intrat într-un formalism al Cuminecării dese fără cercetarea sinceră a conștiinței șamd.
|
Daca am gresit cumva ,de exemplu am zis ceva de cineva ,chiar fara sa vreau ,am judecat deci ,sau daca m-am maniat ,nu m-am mai impartasit.
Eu consider ca mai am pacate care poate nu au fost spuse niciodata ,din nestiinta ,deci vrednica nu sunt oricum.Mai adaug si pe cele cu stiinta.
Parintele ,dupa spovedanie imi da dezlegare si numai asa ma impartasesc
Tu cum te imparatesti daca nu ai dezlegare de pacate ,chiar alea neimportante?
Sa stii ca pacatele multe si marunte nespovedite cantaresc foarte mult.
Chiar duhovnicul meu dadea exemplu cu sacul de nisip ,e foarte greu ,asa si pacatele maruntele si multe.
Exista riscul de a nu le mai spune si raman acolo ,neiertate .
Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
Onoarea nu are nimic comun cu această Taină și cu creștinismul ortodox. Poate cu cel eterodox.
De acord că trebuie să ne pregătim continuu pentru întîlnirea cu Hristos Cel din Potir. Nu există pauze. Nu există perioade de pregătire urmate de relaxare duhovnicească. Tot timpul trebuie să fim gata de a fi re-integrați în Biserică prin comuniunea cu cinsitul Trup. Vorba lui Ioan Hrisostom, (dacă nu mă înșel el spunea că) cine nu e vrednic să se apropie de fiecare dată nu e vrednic să o facă nici o dată pe an. Acum depinde ce înțelegem prin această vrednicie-nevrednicie... Oricum, această evlavie despre care vorbești nicidecum ne dispare în cazul apropierii frecvente, ci sporește! Atenția pentru a nu cădea crește, rezistența la ispite e mai puternică, creștinul sperînd că Dumnezeu îl va ajuta să mai treacă o săptămînă fără evenimente de o răutate majoră care să necesite intervenția Taintei Spovedaniei înainte de Taina Împărtășaniei.
Da, e un privilegiu să fii creștin.
|
Eu onoarea o vad ca pe un privilegiu ,care nu se da oricum.
Parintele meu duhovnic recomanda spovedanie deasa si impartasanie mai rara ,cam la 40 zile ,o luna.
Stiu o persoana care se spovedea si apoi se impartasea des ,saptamanal in post.
Nu mi s-a parut ca ar fi avansat prea mult ,schimbari nu am vazut.
Dar poate gresesc.Noi nu suntem niste robotei si s-a vazut , Iuda desi s-a impartasit a facut ce a facut
Oricum chiar daca ne impartasim mai rar suntem aparati ,prin Hristosul care salasluieste in noi .
Totul e sa il pastram cat mai mult ,sa nu il alungam cu pacatele noastre
Doamne ajuta !