Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
Despărțirea prematură de mamă, boli frecvente, timp pierdut, bani cheltuiți, educatoare care bat copii, mai știu eu care?... Să spună cei care au trecut prin asta.
|
Iti impartasesc punctul de vedere. Toti cunoscutii nostri care au dus copiii la gradinita au avut de tras in urma acestei decizii. Doua saptamani la gradinita, o luna acasa cu antibiotic, chiar si cu spitalizare. Parintii isi duc copiii la gradinita pentru ca nu au cu cine sa ii lase si nu sunt de judecat, viata e grea, amandoi parintii trebuie sa munceasca.
Un alt aspect pe care il observ ca mama, este acela ca la varsta de trei ani copilul nu este pregatit sa mearga la gradinita. Este dus acolo, mama pleaca pe furis iar el plange timp de o ora. Cel putin in Bucuresti sunt 30 de copii in grupa, educatoarele nu fac fata, chiar daca sunt bine intentionate si pregatite. Nu neg ca mersul la gradinita aresi parti pozitive, dar din pacate are mai multe parti negative.
Gradinita poate fi inlocuita cu altceva. De exemplu inscrierea la anumite activitati la Palatul Copiilor.
Noi avem multe cd-uri cu muzica pentru copii, invatam poezii, jucam jocuri. Atunci cand ai copii mici nu poti sa faci prea multa treaba, nu ai cum si esti nevoit sa te ocupi de ei (daca stai acasa bineinteles).
Copilul ar trebui dus la gradinita si daca el este pregatit pentru asta. Din tot ce am citit, varsta de trei ani este considerata nepotrivita si parintii sunt sfatuiti sa mai astepte, spre binele copilului.