Daaaa, foarte frumos ai spus, daaa, frumos mai e cerul noaptea, luminos, cu asteroizii lui care se îndură, în ultima clipă, să ne ocolească, văzîndu-și de drum.....
Dar voi, luceferi ai gândirii la subiect, maeștrii argumentării de tip bulanu paranoic și citatu măsluitu și trântitu, nu prea aveți chemarea să priviți în sus. Sau, poate, o aveți dar o disprețuiți. Și vă uitați mai degrabă după asteroizi, numărîndu-i neîncetat, sortîndu-i și analizîndu-i pe toate fețele, decât să cugetați la Cer. Pământul, cu fascinația lui multimilenară, vă preocupă foarte, vă ... inspiră! De v-ar inspira la pocăință, măcar, tot ar fi bine.
Mohorâții ca cernoziomu, contemplă-asteroizii întristînd peste măsură boboru.
De-a plecat lumea la frați și la secte, sătulă de aroganța voastră suficientă, neroditoare, ucigașă. Fuge lumea unde vede cu ochii ca să nu vă mai audă pe voi cum vă scuipați fierea răutății batjocorind cuvintele Domnului și ocărînd pe Duhul, fără jenă, în auzul lumii întregi, an după an. Canalii cu diplome universitare, licențiați în batjocorirea Iubirii, măsluitori ai Cuvântului, voi care mergeți prin biserici doar să dați lecții, fie că stați printre oi fie că faceți pe păstorii, lupi care sfâșiați inima omenească în care bate Inima Pruncului, voi aceștia ne țineți nouă lecții despre Hristos Domnul?
Vi se pare, rătăciți ai soartei, vi se pare...
Vise pare și impare!
Va veni vremea pentru fiecare să-și vadă fără visare, fără pic de iluzie fărâmițată cărămida din piept, pietroiul ăla vopsit cu roșu și cu citate, care-i ține loc de inimă.
Casele de lut se întorc în țărână, nu-i limpede?
|