În prealabil postat de N.Priceputu

Întru totul de acord. Restaurarea omului, în și prin Hristos, nu-i anulează facultățile firești, ci le transfigurează, ridicându-le la adevărata lor menire. Asceții pentru asta se nevoiesc, în conlucrare cu harul dumnezeiesc. Îmi amintesc niște postări foarte frumoase ale Deliei, exprimând mult mai bine aspectele acestea.
Dar nu la asta făceam referire; nu la ceea ce este fiziologic, întipărit în carnea noastră. Mărturiseam intuiția unei alte memorii, mai adânci, a sufletului, care rămâne și atunci când trupul începe să se descompună. Mintea este o facultate a sufletului în primul rând, având ca suport fiziologic creierul numai atâta vreme cât suntem în trup.
Observația mea a fost mai curând o divagație, nu un răspuns la întrebarea ta (pe care nu-l am), care viza Judecata, la care vom fi cu trupurile înviate.