Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan
Cătălin, te rog să revii la versetele indicate.
"Multe am a vă scrie, dar n-am voit să le scriu pe hârtie, cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi și să grăiesc gură către gură, ca bucuria noastră să fie deplină." (2 In 12)
"Drept aceea, privegheați, aducîndu-vă aminte că timp de trei ani n-am contenit, noaptea și ziua, să vă îndemn cu lacrimi pe fiecare dintre voi..." (FA 20, 31)
Ce-ți spun ție cuvintele subliniate? Au vreun tâlc, vreun rost? Puteau fi altele în locul lor?
Ce duh anume e sugerat acolo? Ce stare de spirit? Ce componentă indispensabilă a dreptei credințe, a dreptei învățături?
Ce înțelegem, cu ajutorul acestor versete (și al altora din NT) despre învățătură, despre Evanghelie, despre dreapta credință, despre Tradiție, despre Duhul Bisericii?
Aștept opinia ta, întrucât răspunsul este evident pentru mine, precum desigur ai dedus și știi.
|
Pana sa spun opinia mea puteai sa o spui pe a ta, pentru ca nu am inteles exact la ce te referi. Prima data am crezut ca te referi la faptul ca au fost si invataturi transmise oral, nu doar scris. Acum inteleg ca te referi la faptul ca Apostolul le vorbeste cu dragoste. Nimeni nu contesta asta.
Pe de alta parte hai sa vedem cui se adreseaza Apostolul. Celor din Biserica, celor credinciosi. In alte pasaje scrie ceva si despre cei ce propovaduiesc o alta invatatura, Sfanta Scriptura trebuie luata in totalitate, nu pasaje separate:
http://ro.orthodoxwiki.org/Eretic