[Florinvs]

In cazul Rusiei, aici situatia era urmatoarea:

Rusia tarista era o tara cu puternice contradictii sociale si nationale, dar si cu puternice ramasite feudale.
Astfel, desi taranii fusesera eliberati din iobagie in anul 1861, ei nu primisera pamant, lucrand pe mosiile nobililor, in conditii foarte grele, prea putin schimbate fata de evul mediu.
Traiau in acele bordeie sau case din lemn in cel mai fericit caz, se hraneau prost, nu aveeau acces la asistenta medicala sau la educatie.
Ca urmare a folosirii unor tehnici agricole total depasite si a slabei cointeresarii a taranilor, productivitatea agriculturii tariste era foarte mica, Rusia tarista fiind nevoita sa importe alimente.

Muncitorii industriali rusi erau cel mai prost platiti dintre toate statele din lume. Desi industria ruseasca inregistrasera unele progrese, lipsa de capital, sistemul fiscal invechit si corupt, legile anacronice, etc au facut ca aceasta sa nu se poata dezvolta la potentialul sau, fiind mult in urma celei din Austro-Ungaria, Germania sau Japonia.

Apoi asistenta sociala si educatia din Rusia tarista era inaccesibila pentru mare parte din populatie. Speranta de viata era printre cele mai scazute din Europa, iar nivelul analfabetismului era foarte ridicat!

Armata rusa a fost cea mai prost dotata si condusa armata care a luptat in primul razboi mondial, iar serviciile de informatii rusesti au fost puternic depasite de cele germane- vezi bataliile de la Tanenberg si Lacurile Mazuriene.

Asadar bolsevilor lui Lenin le-a fost usor sa atraga populatia de partea lor, zicandu-le oamenilor exact ceea ce vroiau sa auda: ""pace, pamant, paine"".
Ce-a urmat apoi este arhicunoscut: razboiul civil, victoria bolsevicilor, "NEP-ul lui Lenin, teroare si dementa lui Stalin (salvat probabil de o revolta generala a populatiei doar de prostia lui Hitler cand a atacat URSS), impartirea lumii in sfere de influienta si razboiul rece!

Totusi, dupa 1956, cand Nikita Hrusciov a avut inteligenta sa incheie regimul de teroare si sa condamne in raportul secret al celui de-al douzecelea congres al PCUS crimele si erorile epocii staliniste, lucrurile s-au schimbat semnificativ.
Desi ata Hrusciov cat si Brejnev erau adepti convinsi ai sistemului comunist, totusi si-au dat seama ca un stat nu se mai poate conduce prn teroare, ci prim masuri mai realiste.
Dupa 1960 nivelul de trai din fosta URSS a inregistrat un progres vizibil, ca si dezvoltarea socio-economica.