[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Cătăline, susţii prostii. Şi le susţii încă. Cred că nu este dogmă, dar mă interesez la profesorul de dogmatică, dacă mîntuirea necredincioşilor, a păgînilor dacă e dogmă. Că dacă e dogmă, eşti eretic.
Am să-ţi răspund scurt şi concis. Să citeşti tot.

Ce-i în catehism e incomplet. Nu poţi cuprinde acolo toate tratatele de teologie. Tîlharul de pe cruce, care s-a mîntuit (!), NU era creştin, NU avea Sfîntul Botez, NU era în Biserică, şi s-a mîntuit. Da? Simplu. În catehism nu cuprinde toată învăţătura creştinească. Ci doar liniile cele mai mari, principale.

Mîntuirea NU este doar pentru creştini. O spune Sfîntul Ioan Scărarul: "Dumnezeu este al tuturor; este viaţa tuturor celor ce voiesc; este mântuirea tuturor; al celor ce cred şi al celor ce nu cred; al celor drepţi şi al celor nedrepţi; al celor cinstitori de Dumnezeu şi necinstitori; al celor nepătimaşi şi pătimaşi; al călugărilor şi al mirenilor; al înţelepţilor şi al celor neînvăţaţi; al celor sănătoşi şi al celor bolnavi; al tinerilor şi vârstnicilor" (Sf. Ioan Scărarul, Filocalia IX)

Doar că mîntuirea necredincioşilor va fi diferită. Ei nu vor vedea pe Dumnezeu, nu vor sta de vorbă cu El, nu îi vor putea aduce slavă în cîntări, nu vor vedea nici una din minunile săvîrşite de El, etc., vor avea doar o stare de bine, de liniştire şi odihnă.

"Care va răsplăti fiecăruia după faptele lui:" Romani 2, 6 "Dumnezeu nu va răsplăti cu bine cele făcute fără un scop drept. Căci judecata lui Dumnezeu nu priveşte la cele făcute, ci la scopul celor făcute" (Sf. Maxim Mărturisitorul, Filocalia II) Deci mîntuirea celor necredincioşi, se va face prin faptele lor, dar în harul lui Dumnezeu, în mila lui Dumnezeu. Vor fi membrii ai Bisericii, nedemni de ea, de Biserică. Tocmai de aceea şi răsplătirea lor va fi diferită. Ceea ce spune catehismul, e corect, dar incomplet."
6. Care sunt conditiile mantuirii?
Conditiile mantuirii sunt: harul dumnezeiesc, credinta si faptele bune.
Da! Dar e de ajuns să fie UNA, numai una din cele 3, nu obligatoriu şi automat toate 3 împreună. Asta spusesem eu şi în postul anterior. Că vorbeşti prostii de toate 3. Ori una, ori alta, ori a 3-a. Iar păgînii, în necredinţa lor, dar în faptele lor bune, făcute din fire, "după lege" se mîntuiesc. Din fire, prin pocăinţă, dacă se vor căii de păcatele lor, şi în ultimele clipe ale vieţii, precum tîlharul de pe cruce, se vor mîntui !

Dar nimeni, nu se mîntuie înafara milei lui Dumnezeu. El, Domnul, îi mîntuie, îi îngăduie, îi primeşte. Prin harul Lui, chiar neacceptat de ei. Dacă haina sufletului lor e curată, şi ei sunt pregătiţi pentru nunta Mirelui ceresc, printro viaţă sfîntă ce au avuto, merg în iad? Sigur că NU. Merg în Rai. Din fire ale legii au făcut. Chiar dacă sunt necredincioşi.

Spune Catehismul foarte frumos: "nimeni nu poate sa se impartaseasca de mantuire, daca nu este madular al trupului lui Hristos, adica al Bisericii." Şi deci, prin faptele lor bune şi mila lui Dumnezeu, păgînii s-au făcut mădulare ale lui Hristos, şi Dumnezeu îi va mîntui. "Nimeni nu vine la Tatăl, decît prin Mine", spune Hristos. El e Calea Adevărul şi Viaţa. El e Legea, e Pîinea, el e uşa. Deci, cei ce fac faptele lor bune, nu pentru faptele lor îi mîntuie Dumnezeu, ci pentru că au împlinit Legea, au împlinit pe Hristos.

Poţi să ştii că dacă omori un om, sau mai mulţi, în război, poţi să fi creştin, în Biserică, cu Botez, că slabe şanse de mîntuire ai. De ce? Ai încălcat Legea. Ai ieşit din Hristos. Pe cînd cel păgîn, fiind bun toată viaţa lui, îşi ia uşor un loc în Rai.
"Viaţă veşnică celor ce, prin stăruinţă în faptă bună, caută mărire, cinste şi nestricăciune," zice la Romani 2, 7 "Păgânii, deşi nu au fost învredniciţi de o revelaţie specială, vor fi judecaţi după conştiinţa lor, glasul lui Dumnezeu din om, care-l aprobă pentru fapta cea bună şi-l condamnă pentru cea rea." spune Bartolomeu Anania. "Dar mărire, cinste şi pace oricui face binele: iudeului mai întâi, şi elinului. Căci nu este părtinire la Dumnezeu!" Romani 2, 10-11

Dumnezeu nu e egoist, după mintea noastră egoistă. Mîntuirea este a tuturor, spune clar Sfîntul Ioan Scărarul. Şi a celor credincioşi şi a celor necredincioşi. Aşteaptă tu Cătăline, să se mîntuiască doar creştinii. Mulţi dintre creştini, vor merge în iad şi mulţi dintre necreştini, vor merge în Rai. Şi pentru puţina ta iubire, şi pentru răstălmăcirea învăţăturii creştine din catehism, incompletă, să nu ai surprize la dobîndirea Raiului.

"Cuvântul străbate până în adâncul sufletului lor, datorită faptului că e curat", cum afirmă Sf. Maxim Mărturisitorul.
"În absenţa unei legi elaborate, legea morală - înscrisă ontologic în conştiinţa omului - poate constitui prin ea însăşi un criteriu al discernământului. Conştiinţa este acea făclie a Domnului, care n-a încetat nici în lumea păgână să răspândească lumina ei mântuitoare." "Eşti înzestrat cu capacitatea de a discerne "spune Bartolomeu Anania. Între bine şi rău.

Nu există botezul dorinţei, ai dreptate. Există botezul sîngelui, există botezul lacrimilor. Ţi-am scris despre botezul dorinţei, să-ţi dau sinonime, ca să înţelegi.

Păi măi omule neînţelept, chiar dacă nu au apucat să se boteze, rare cazuri, e suficient că au devenit credincioşi lui Hristos, ca tîlharul de pe cruce. Ce rost mai are botezul sîngelui pentru cel credincios, cînd el, cel credincios, este botezat, este creştin, face parte din Biserică? Tu, frate, nu ai înţeles că botezul sîngelui, botezul lacrimilor este şi PENTRU cei necredincioşi, nu doar pentru cei nebotezaţi, care sunt puţini. Aşa să-i mîntuiască Dumnezeu pentru că le-a fost luată şansa de a se mai pocăi pentru păcatele lor, de a deveni creştini. De aceea toţi cei ucişi de alţi oameni, merg în Ceruri. Ţi-am spus şi iîn postul anterior.

Da, vor fi judecaţi după cele 4 legi, cum Spune Sfîntul Grigorie, şi crezi că dintre cei necredincioşi, dacă vor împlini din cele 4 legi, nu moştenesc Raiul? Ba da! Of, frate, of.
Spui: "Oamenii se puteau mantui dupa legea constiintei pana la legea data prin Moise, cand nu exista inca Legea scrisa". Dar tot tu mi-ai amintit, deşi ştiam, că NU A EXISTAT mîntuire pînă la Hristos, deci toţi, mergeau în iad, cu tot cu legea conştiinţei. Omule! Eşti înşelat. Ia seamă.

Legea conştiinţei, se aplică, după Hristos, celor necredincioşi, care se vor mîntui, prin judecata, mila şi harul lui Dumnezeu, membrii nedemni ai Bisericii. Omul care chiar dacă nu vine în biserică, în viaţa aceasta şi face fapte bune, se mîntuieşte. Dar mîntuirea lui e diferită. Cel mai mare păcat e neiubirea, nu închinarea la idoli. Păcatul în sine e un idol, spun Sfinţii Părinţi, şi tot este mîntuire pentru păcătoşi, ca şi pentru păgîni.

Da, aici ai vorbit corect. "Dreptii din Vechiul Testament nu aveau botezul pentru ca nu exista. Dar avand credinta si faptele bune se considera ca aveau botezul dorintei. Dupa ce Domnul a unit firea omeneasca si cea divina i-a scos din Iad." Aşa este. Deşi botezul dorinţei, e sinonim cu bitezul sîngelui, sau al lacrimilor, al suferinţei, ca să înţelegi. Şi se aplică mai tîrziu, mai ales pentru cei ucişi. Şi toţi cei ucişi merg în Rai.