[Parascheva16]

Societatea noastră este totuşi atât de violentă?

Mai ales pentru tineri este. Şi va deveni şi mai violentă. Pe măsură ce creşte răzgâiala în care sunt crescuţi tinerii, vor deveni tot mai violenţi faţă de cei care încearcă să le limiteze exprimarea patimilor. Fie că sunt profesori, părinţi, oameni de pe stradă sau din tramvai, ori alţi tineri ca şi ei. Uitaţi-vă la ce se ştie public despre violenţa în şcoli sau a găştilor de stradă. Iar ce se ştie public este doar, cum se zice, vârful aisbergului. În fapt lucrurile stau mult mai rău, căci tot mai mult tinerii se împart în cei care se droghează cu calculatorul sau alte mijloace şi cei care, să zicem aşa, „golănesc”. Şi unii, şi alţii, fac asta din pricina educaţiei greşite din casă şi societate. Ostenelile şi disciplina unui sport practicat serios – nu doar ca să se dea banii aiurea de părinţi – sunt sursa unui echilibru ce nu se mai regăseşte în educaţia oferită obişnuit de societate – mai mult îndoctrinare satanică decât educaţie – şi sunt deosebit de folositoare. Dacă, desigur, sunt valorizate prin Credinţă, printr-o viaţă reală în Biserica lui Hristos.

Parcă spuneaţi că sunt două sau trei nuanţe în spusele Părintelui Iustin. Ne-aţi vorbit doar de două.

A treia este că nu trebuie să credem că prin aceste meşteşuguri ostăşeşti în sine vom putea câştiga un război. Pe de-o parte, sunt mijloace tehnice care depăşesc ceea ce poate omul realiza prin pregătire individuală. Pe de altă parte, este şi lucrarea satanei, ce nu se biruieşte omeneşte. Până la urmă noi facem tot ce putem să facem, căci asta este datoria noastră sfântă, însă nădejdea nu este în ceea ce am făcut noi, ci în mila şi ajutorul Atotputernicului Dumnezeu. Dacă înţelegem acest lucru, este bine şi suntem pe aceeaşi cale cu sfinţii militari ai Bisericii lui Hristos. Dacă nu, ne-am abătut şi este bine să ne întoarcem de îndată.