Ortodoxia si artele martiale (2) - Interviu cu Parintele Mihai-Andrei Aldea
Pare clar. Dar unii spun că, de vreme ce la noi există această confuzie, ar trebui să folosim altă expresie în loc de „arte marțiale”. De pildă, „ostășie”.
Și să fim acuzați apoi că îndemnăm la organizarea de mișcări para-militare? Dacă e să se găsească nod în papură se va găsi pentru orice termen. Însă creștinii trebuie să fie drepți, să stea în adevăr. Dacă folosim greșit un cuvânt noi trebuie să ne corectăm, să ne îndreptăm, nu să schimbăm limba după greșeala noastră. De asemenea, să nu uităm, sunt mulți în afara cercului de ortodocși practicanți care folosesc termenul de arte marțiale corect. În ochii lor o asemenea poziție ar părea, pe bună dreptate, incorectă, dacă nu chiar obscurantistă. Să ne gândim: arte marțiale este un termen tehnic militar ce se referă la științele de luptă individuală (de nivel înalt). Avem dreptul să îl folosim greșit? Dacă suntem creștini, nu. Are rost să îl înlocuim cu alți termeni? De ce, ca să îl lăsăm să fie folosit greșit mai departe? Nu, pentru așa ceva, nu. Mai mult, „ostășia” presupune ceva mai mult decât artele marțiale, presupune încadrarea într-o oaste. De aici e foarte ușor să se ajungă la bănuieli de tipul organizării de mișcări para-militare, ceea ce este cu totul în afara discuției noastre.
|