Dumnezeu a lasat animalul sa-i serveasca omului, pentru nevoi concrete, gen paza, protectie (impotriva daunatorilor), hrana (lapte, oua), etc.
Cand omul a inceput sa foloseasca animalul pentru a-si servi nevoile afective, fara nici o alta legatura cu nevoile reale de care ziceam mai sus, atunci cred ca omul s-a pus pe un drum gresit iar de aici tot felul de rezultate ciudate.
De dragul claritatii, indemnul meu la meditatia nu era spre a salva sau nu lumea.
Ci de a ajuta un animal, vs un om (chiar un caz concret).
Desigur, lucrurile nu sunt alb/negru, in functie de context, fiecare stie mai bine pentru el unde ar trebui sa se opreasca si in ce ar trebui sa-si investeasca (sau nu) timpul, resursele financiare, afective, etc.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
|