View Single Post
  #219  
Vechi 25.05.2013, 22:47:26
Decebal Decebal is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.651
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Patrie si Credinta Vezi mesajul
in primul rand, majoritatea covarsitoare a cultelor protestante cred in dogma cu Dumnezeu-Fiul (e dogma de baza). In doilea rand, da, sunt eretici, dar din punct de vedere tehnic si legal intra in categoria general "Crestinism"
Prezența în mod formal a unui articol de credință în cazul "evanghelicilor" cu privire la dumnezeirea Fiului este în fapt o chestiune înșelătoare, și asta pentru că din punct de vedere ortodox credința în dumnezeirea Fiului și în hristologia ortodoxă în general este corelată cu un mod de viață eclezial și sacramental, precum și cu o urmare a lui Hristos așa cum Hristos o cere; existența sectanților în afara Bisericii, lipsa lor nu doar de Sfintele Mistere ale Bisericii dar și de o corectă raportare la ele, adică ortodoxă, conformă cu învățătura Sfintei Tradiții, precum și lipsa lor de moralitate creștină autentică precum și de spiritualitate, adică ascetică și mistică, ortodoxă face ca în fapt așa zisa credință a sectanților "evanghelici" în dumnezeirea Fiului, a lui Hristos, este doar un element formal care nu este legat la propriu, și nici nu are cum pentru că ei sunt în afara Bisericii, de prezența și lucrarea dumnezeirii lui Hristos în viața și duhurile lor.

Pentru ca acest element formal și nelucrător de credință să devină unul autentic și lucrător ei ar trebui să se integreze în Biserica lui Hristos și să primească pe Hristosul Făcător-de-Viață, însă pentru asta este nevoie de misionarism ortodox autentic în raport cu sectanții, lucru care este fapt aproape imposibil în condițiile alunecărilor de la Sfânta Tradiție chiar a ortodocșilor (a se vedea spre exemplu falsa misiune ortodoxă care are loc în contextul Consiliului Mondial al "Bisericilor").

După cum i-am mai spus și Laurei și cu altă ocazie prezența formală a unor articole de credință ortodoxe în crezul unor sectanți, și mai ales doar o prezență minimală, cum este spre exemplu cea de care pomenea domnișoara Laura, nu constituie criterii suficiente pentru ca o grupare să fie catalogată ca fiind creștină. Dealtfel așa cum am solicitat și dânsei, și sper să răspundă că sunt tare curios, nu ai decât să aduci justificări ortodoxe pentru afirmațiile pe care le susții, că așa mulți putem să spunem multe.

Citat:
În prealabil postat de Patrie si Credinta Vezi mesajul
avem o mica problema. Conflictul dintre Vest si Est, Filioque si autoritatea papala, a inceput prima data prin 650. Sfintii Parinti au trait in mare parte inainte de asta. (...) Iar din punct de vedere istoric, BC-ul ca entitate, despartita de Biserica Ortodoxa, nu a aparut decat dupa 1054.
Cu privire la Filioque și așa zisa autoritate papală, chiar Sinoadele Ecumenice nu au pomenit și nu au recunoscut și validat aceste Erezii. Sindoul II Ecumenic de la Constantinopol din 381, confirmat și crezut inclusiv de biserica romană, specifică foarte clar că Duhul Sfânt purcede de la Tatăl; însă nici după apariția interpretărilor filiocviste, odată cu Augustin, și alții ca el (sinoadele de la Toledo), Biserica Ortodoxă nu a validat și a respins aceste pseudo-dogme ca fiind adevăruri de credință. Referitor la așa zisa autoritate papală, ea nu a fost niciodată recunoscută de Biserica lui Hristos așa cum învață papistașii în inovația lor de la Sinoadele de la Florența, și I și II Vatican. Chiar la Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon (451) epistola dogmatică a episcopului Leon al Romei a fost luată și consultată, apoi aprobată de Părinții participanți la Sinodul Ecumenic. Mentalitatea propagată de așa zisul catolicism, al acelei aroganțe de-a dreptul satanice și antihristice a episcopului Romei, nici măcar nu putea să intre în capul și imaginația episcopilor și teologilor competenți ai Bisericii Creștine. Felul inovațional eretic și plin de aroganță în care papistașii, după ce au fost manipulați prin Sinoadele de la Vatican, consideră autoritatea episcopului roman nu doar că nu exista în Biserica Creștină, dar nici măcar nu se concepea și nici măcar nu se putea concepe, iar Sinoadele Ecumenice și Sfinții Părinți (în fapt Sfânta Tradiție) dovedesc din plin acest fapt.

Practic apariția Adunării Papaliștilor este de considerat odată cu Sinoadele de la Lyon (sec. XIII) și de la Ferrara-Florența (sec. XV), sinoade cu ocazia cărora se manifestă la nivel dogmatic ereziile bisericii apusene. De-abia după aceste Sinoade și după perioada lor istorică, perioadă în care apusenii au avut mai multe încercări de anexare și subjugare a Bisericii lui Hristos, se poate vorbi la propriu de existența Adunării Pseudo-Catolice. În perioada primului mileniu creștin și chiar și după 1054 existau doar germenii Papismului, dar acești germeni au dat roade doar în câteva secole, de aceea putem vorbi despre apariția istorică a acestei Grupări de-abia după secolele XIII-XV și confirmarea făcută la sinoadele papiste de la Vatican din secolele XIX-XX.
Reply With Quote