[Parascheva16]

- Să revenim la firul poveştii. Ce s-a întâmplat după ce aţi anunţat părinţii?…

- Am vorbit cu toţi părinţii şi ne-am hotărât vinerea, când e dirigenţie, să mergem şi să ţinem şedinţă cu părinţii. Diriginta, profesoară de franceză, ne-a dat pe noi afară, pe motiv că nu trebuia să venim, că ea nu anunţase nici o şedinţă! Dar a lăsat în schimb să intre două ţigănci care s-au luat de fete. V. era pur şi simplu intimidată, terorizată. I-am şi spus dirigintei – cum le-a permis ţigăncilor să intre şi să ne intimideze copiii, după ce pe noi ne-a dat afară?!… Pentru mine este foarte clar cum este cu diriginta.

Astăzi, în loc să ţină ora de franceză, a luat copiii şi i-a dus la o serbare, chipurile „de Crăciun”, organizată de cei de clasa a VIII-a. Acolo s-a făcut semnul necuratului cu mâna, s-au cântat cântece deocheate (inventate de ei, probabil), cu Moş Crăciun. Deci pur şi simplu a fost o profanare, la care copilul meu a fost obligat să asiste. Cu ceva timp în urmă au participat la Halloween… Normal ar fi să fie întrebaţi şi părinţii dacă îşi lasă copiii la astfel de serbări.

- Din cele ce ştiţi dumneavoastră, în alte clase de la Colegiul „Dinu Lipatti” se întâmplă astfel de lucruri?

- Se poate, pentru că pe holurile şcolii – asta mi-a spus un gardian, a văzut cu ochii lui – se vizionează filme pornografice pe tablete. Sunt măsuri care trebuie luate nu numai în clasa ei, ci în toată şcoala. Deci copiii noştri, dacă ies să meargă la toaletă sau pe hol, să mănânce un sandviş, dau cu nasul în toate porcăriile. Mi-aduc aminte, când era V. mică, în clasa a II-a, când am intrat la un moment dat în şcoală cu ea de mână, erau doi, unul şi una, claie peste grămadă pe calorifer – n-aveai nici loc să treci, fiind holul strâmt. Eu m-am luat de ei: „Ce faceţi aici?”. Atunci a trecut un profesor căruia i-am zis: „Domnule profesor, cum puteţi să treceţi pe lângă ei, e normal să se întâmple aşa ceva în şcoală?! Nu pot să mai intru cu copilul meu în şcoală?…”. „A, doamnă, degeaba!”. La fel spun şi părinţii: „Degeaba facem reclamaţie, că tot n-o să se întâmple nimic. Toţi sunt corupţi!”. Nu e degeaba, trebuie să avem curaj! Cu rugăciune şi cu binecuvântare de la duhovnici, trebuie să avem curaj să facem ceva. Ceva trebuie schimbat. Nu există „degeaba”! Dacă ne unim, nu e nimic degeaba…