Ca sa ajungi la smerenie trebuie sa te biruiesti pe tine ca om
"Smerenia este si un dar de la Dumnezeu. Ea se dobandeste cu multa osteneala. Trebuie sa te supraveghezi, sa te stapanesti, pentru ca smerenia este dusmanul mandriei. Si pentru ca omul este plin de mandrie, aceasta apare in orice imprejurare, oricat de fina ar fi starea.
Ca sa ajungi smerit trebuie sa te straduiesti mereu. Smerenia este o virtute dumnezeiassca dar, ca si in cazul dragostei, este nevoie si de harul lui Dumnezeu. Nici dragostea nu se poate dobandi usor. Dragostea este Dumnezeu. Dragostea este sfintenie. Dragostea nu se poate dobandi decat cu ajutorul lui Dumnezeu.
Si smerenia si dragostea sunt roadele pocaintei si ale meditatiei asupra realitatilor duhovnicesti care sunt in mijlocul nostru. Smerenia este o mare virtute dumnezeiasca si total diferita de cealalta mare forta din lume, mandria. De o parte este smerenia care este Dumnezeu, iar de cealalta este diavolul care este mandria intruchipata. Ca sa ajungi smerit trebuie sa ajungi sa fii de partea lui Dumnezeu cu adevarat. Il simti pe un om cand face pe smeritul, fara sa fie.
Ca sa ajungi la smerenie trebuie sa te biruiesti pe tine ca om, sa-ti dai seama ca esti neputincios, cu adevarat. Tot ceea ce faci, vine de la Dumnezeu care ne inspira, ne trimite ganduri, sau de la cel care ii este rival si pe care ti l-ai insusit si il porti cu tine, adica diavolul. Este foarte greu sa gasesti un om smerit cu adevarat.
Invatati-va de la Mine, ca eu sunt bland si smerit cu inima, spune Mantuitorul, si veti afla odihna sufletelor voastre. Invatati-va de la Mine – Dumnezeu este izvorul smereniei, al bunatatii si al dragostei…
Cineva spunea ca, daca timp de doi-trei ani de zile s-ar strange de pe piata toate cartile care vorbesc despre Dumnezeu si s-ar lasa numai celelalte carti, lumea ar intra intr-un fel de foame pentru lucruri serioase, adevarate, esentiale. S-ar satura de usuratate, de fals, de lipsa de esenta.
Omul nu poate trai in minciuna prea mult si cauta adevar, cauta lucru pretios, lucru serios. In tot ceea ce este adevarat, omul il vede si pe Dumnezeu, o fateta a acestui izvor al adevarului – caci Dumnezeu este si Adevarul." (Parintele Sofian Boghiu)
|