[sophia]

În prealabil postat de Lucian008

Asta e si problema mea. Cum imi voi educa eu copiii? Daca eu ii insuflu copilului cele corecte, dar lumea de afara e diferita cum se va integra in societate? Nu va fi izolat? Nu vor aparea tulburari de personalitate fiind diferit si posibil respins de ceilalti? Din pacate nu am gasit un raspuns.

Esti poate unicul, cel putin aici, care isi pune aceste probleme reale.
Ele exista. Raspunsul este: da, sunt cazuri in care aceste lucruri se pot intampla.
Cum sa fie educati copiii? Nimeni nu stie solutia perfecta.

Eu sunt exemplu tipic la ceea ce intrebi tu. Si mai stiu pe altii in jurul meu.
Am primit o educatie superba acasa, ideala. Adica exact cum trebuie sa te porti in lume in mod ideal.

Din pacate parintii te pot feri pana la usa. Te educa, te invata totul.
Si pe urma te trezesti in lumea reala, care este total altfel decat ceea ce-ti descriu parintii.
Sigur pe vremea mea era mai putin rau ca acum, dar se intamplau destule.

Si incercand sa aplic ceea ce am invatat acasa, am avut mult de suferit.
M-am simtit tot timpul izolata. Si azi ma simt la fel. Altfel decat altii.

Nu stiam cum sa procedez: sa ma port asa cum m-au invatat ai mei (eram luata in ras), sa ma port precum cei din jurul meu (mi-era frica de parintii mei severi).
Si asa m-am retras treptat.

Pentru ca problema este ca un rezultat pozitiv se poate obtine numai daca ar fi toti copiii educati la fel. Atata vreme cat unii sunt altfel educati (sau ne-educati), sunt mai libertini, mai siguri pe sine etc.), copiii din familie buna sunt pusi in dilema si mai mult...pica victime ale anturajului. Ori devin ca ceilalti, ori cad victima mobbingului (batuti, terorizati de cei din jur, etc.) cu rezultatul...boli psihice.

Un copil, ca si un om, trebuie sa traiasca intr-o societate. Nu poate trai singur. Un copil cu educatie profund crestina, un adult la fel, ori isi gaseste refugiul in altii la fel, sau alte lucruri, ori se pierde.

Sunt (multe) situatii in care ai de suferit. Pentru ca oamenii sunt foare diferiti.

Ma uit aici pe forum ce diversitate: sunt unii foarte severi crestini ortodocsi (desi nu se stie cat de corecta le este totusi credinta - extremismul nu inseamna automat si corectitudine).
Daca nu esti ca ei te simti oribil, te simti daramat.
Fiecare vine cu un bagaj al lui.
Unul vine de la tara si o stie pe a lui cum e acolo. Altul este altfel, a invatat altfel.

Si asa este si in viata reala.

Eu nu stiu intr-un om cat este educatie de la parinti, din familie si cat este el, persoana lui, gandirea si simtirea lui.

Pentru mine este si acum o dilema cum sa ma port cu oamenii.

De ex. ai mei m-au invatat (si asa este si in biserica) sa respecti pe cei mai in varsta. Inainte tinerii aveau sa taca, sa respecte, sa dea intaietate celor in varsta. Inclusiv la serviciu.

Azi vad ca este altfel, invers. Ce patesc si aici, pe un forum crestin-ortodox este foarte dureros pentru mine.
Probabil ca primesc alta educatie astazi, sunt indemnati se se afirme, sa fie tari, sa lupte etc. Dau lectii la cei mai in varsta.

Sunt foarte derutata. Nu stiu cum sa ma port cu fiecare.
Unul ca este tanar, altul ca este batran, altul ca este de la tara, altul ca are copii, altul ca nu stiu ce...

Este foarte greu sa dai si sa ai o educatie care sa fie in rand cu lumea si vremea.

Nu este asa ca educatia buna de acasa si modelele te intaresc, dimpotriva. Rrealitatea este dura. Te trezesti ca trebuie sa lupti, ca trebuie sa te aperi, ca-ti este calcat sufletul (uneori si trupul) in picioare.
Cate lacrimi am varsat din cauza asta.

In lume este alfel decat in educatia ideala. Daca am fi toti la fel, dar...suntem atat de diferiti. Chiar si in biserica.
Si ajungi singur, deprimat si bolnav. Sau...daca poti, te duci la manastire.

Ce sa invat eu pe copiii mei, sau daca n-am pe fini, pe copiii din jur?

Cum sa traiasca ei in lume fara sa raneasca dar si fara sa fie ei insisi raniti?

Nu stiu ce sa spun unui tanar in ziua de azi. L-as invata valorile frumoase pe care le-am invatat si eu de la ai mei, inclusiv scoala, biserica, maniere, cultura, familie, copii. Dar le-ar fi de folos?