[centesimusoctavus]

22. Şi Pavel, stând în mijlocul Areopagului, a zis: Bărbaţi atenieni, în toate vă văd că sunteţi foarte evlavioşi.

23. Căci străbătând cetatea voastră şi privind locurile voastre de închinare, am aflat şi un altar pe care era scris: "Dumnezeului necunoscut". Deci pe Cel pe Care voi, necunoscându-L, Îl cinstiţi, pe Acesta Îl vestesc eu vouă. (Faptele Apostolilor 17)

Având în vedere demersul pedagocico-teologic al apostolului Pavel, ar fi fost normal (normal în viziunea ortodoxă) ca el să înceapă a se ploconi şi a-şi face cruci înaintea acestei "icoane", apoi cu veneraţie să sărute acea reprezentare "iconografică" a Dumnezeirii ca să înţeleagă tot atenianul cum stă treaba cu "fereastra deschisă spre transcendent". Dar când colo, nici pomeneală!