Într-o sâmbătă friguroasă de martie, mă nimeresc în zona Titan şi mă hotărăsc să intru în biserica în stil maramureşean de acolo. Pe prispa bisericii era un om în scaun cu rotile. Văzându-mă nouă pe acolo şi uşor dezorientată, mă lămureşte că biserica e deschisă şi că pot intra. La ieşire, fac un tur în jurul bisercii şi mă îndrept iar către acest om, stingherită de gândul de a nu şti dacă să îi dau sau nu ceva. În schimb, el îmi urează sănătate, toate cele bune şi "mai veniţi pe la noi"!