[Ekaterina]

Doroteea era o fecioara foarte frumoasa si de neam bogat din Cezareea Capadociei. Saprichie, guvernatorul provinciei, a dat-o pe Doroteea in grija a doua surori, pagane cu credinta, Christina si Kallista, care s-o convinga sa renunte la credinta ei in Hristos. Insa mai curand contrarul acestui lucru s-a intamplat. Doroteea a reusit sa le converteasca pe cele doua surori la Hristos.

Plin de furie, Saprichie a poruncit ca cele doua surori sa fie legate spate la spate si aruncate intr-o baie de pacura la care sa se puna foc. Apoi el o osandi pe Doroteea la moarte. Ea a primit sentinta cu bucurie si a strigat: „Iti multumesc Tie, o, iubitorule de suflete Hristoase, Cel Care ma duci pe mine la locasurile Tale ceresti”.

Teofil, un oarecare aristocrat acolo de fata, a ras la aceste cuvinte si i-a strigat Doroteei: „Asculta, o, mireaso a lui Hristos, sa-mi trimiti si mie mere si flori din pomii Raiului Mirelui tau!”. „Cu adevarat iti voi trimite”, i-a raspuns mucenita.

Cand Doroteea s-a aflat la locul executiei, dintr-o data a aparut in fata ei un tanar preafrumos, avand in maini trei mere si trei flori rosii din pomii Gradinii Raiului. Acela era ingerul lui Dumnezeu, iar anotimpul era iarna. Doroteea i-a cerut ingerului sa duca merele si florile lui Teofil si sa-i spuna: „Iata, ia ce ai cerut!”.

Cand Teofil a primit cuvantul trimis si a vazut darul, s-a cutremurat, iar viata lui s-a rasturnat, caci Teofil paganul cel convins s-a facut crestin. Atunci si el a fost schingiuit si omorat pentru Hristos, iar sufletul lui a intrat in Raiul Stapanului Iisus, curand dupa Sfanta Doroteea. (Sfantul Nicolae Velimirovici - Proloagele de la Ohrida)