Ma bucura mult dragostea voastra. Desi, daca mi'ati cunoaste si caderile, altfel m'ati vedea... mai in adevar.
De aproape un an stau cu chirie, iar de cateva luni bune de zile stau cu fetita, caci sotia a inceput lucrul.
Inca nu sunt preot. Dosarul este gata, insa inca mai astept ceva... "de taina", cum ar zice parintele Ghelasie de la Frasinei.
Cu voia lui Dumnezeu, pana in toamna se pot petrece lucruri mari.
Legat de topic.
Dupa aproape un an, inca nu simt lipsa televizorului, ba inca ma bucur si din ce in ce mai mult ca nu am.
Pacatele mele si ale sotiei, precum si bucuriile pe care ni le randuieste Dumnezeu, ne ocupa tot timpul.
Este minunat sa parasesti definitiv lumea 'creata' de TV si sa traieste cu adevarat in tine si in cel de langa tine.
Spre exemplu, fetita ma lasa sa fac orice treaba prin casa, insa niciodata nu ma lasa la calculator. Acest lucru, cu mici exceptii, ma bucura nespus. In curatenia ei, ea simte ca atunci cand stau in fata monitorului, de fapt, nu mai stau cu ea, pe cand, orice alta treaba as face, simte ca iau aminte la ea si petrecem impreuna.
Majoritatea familiilor se destrama sau intampina foarte mari ispite la o anumita varsta (50-60 de ani) pentru ca, pana la acea data, unul sau amandoi sotii au petrecut mai mult timp in alta parte (mai ales cu gandul), decat langa cel de aproape (sot/sotie). Probleme ridicate de viata sexuala complica si mai mult lucrurile. Pentru aceasta, socotesc de maxima nevoie limitarea TV'ului in anii anteriori acestei varste critice.
Pace si bucurie dea Domnul, tuturor.
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36)
|