În prealabil postat de cezar_ioan
Dumitru, de cateva zile tot citesc topicul asta si, marturisesc, astept sa vad cum pledezi pana la capat. Si, din ce trec zilele, ma necajesc tot mai mult postarile tale, marturisesc.
Uite mai intai, ca sa nu iti faci mari temeri privind indoctrinarea elevilor: eu predau in 3 licee si, aproape in toate clasele, cu una-doua exceptii, se afla cel putin o icoana. Uneori icoana e asezata chiar langa tabla, alteori pe un perete lateral sau in spatele clasei iar uneori chiar mai discret...
Ce iti imaginezi ca fac copiii raportat la aceste icoane? Crezi ca nu mai fac nazbatii la ore si in pauze? Crezi ca vorbesc doar despre crestini si Biserica? Te vei bucura, poate, insa nici macar la ora de religie nu sunt cu totii foarte atenti... Din cate mi-am dat seama, ca urmare a discutiilor care au avut tangenta si cu Biserica (adeseori la psihologie mai facem o trimitere si catre cele vesnice, catre stihiile dintai ale sufletului, catre Hristos), elevii au cunostinte destul de precare si de eronate. Cu durere o spun. Dupa cum, delatfel, au cunostinte reduse si eronate la toate disciplinele, in general, intrucat in prezent invatamantul merge foarte prost, se pare. (Vei vedea sapatamana asta, cand are loc simularea pentru BAC.)
Asadar, stai linistit, icoanele sunt mai mult pe post de poze ca sa nu ramana peretii albi si tristi... Cu durere iti spun ca asa stau lucrurile, cel putin deocamdata.
Dar am o intrebare pentru tine si chiar te rog sa imi raspunzi cu seriozitate, daca voiesti sa imi oferi o bucurie (intrucat am nevoie de un raspuns serios, oricare ar fi acesta, pro sau contra pozitiei mele).
Sa presupunem ca icoanele vor fi indepartate din scoli. Ca vom avea aceleasi sali de clasa ca pe vremea lui Ceausescu. Ce vei face, insa, cu mine si cu cei ca mine? Adica ce masura vei cere impotriva mea, intrucat eu adeseori pomenesc numele Domnului in timpul lectiilor, uneori pomenesc si Biserica, alteori amintesc despre un sfant, despre fapte vrednice de pomenire.
De pilda, sapatamana asta am facut un portret elogios al femeilor mironosite, aratind ca ele sunt vrednice de a fi model pentru tinerele fete si pentru viitoarele sotii si mamici. In contextul in care unii elevi pornisera o dezbatere, la lectia Motivatia, despre nevoile (trebuinte, interese, convingeri, idealuri) femeilor si barbatilor din societatea de astazi.
Ce vei face cu astia ca mine care pomenesc, cu evlavie, numele Domnului?
Ne vei da si pe noi afara din invatamant?
Ne vei arunca la cos impreuna cu icoanele?
Ne vei inchide intr-o rezervatie a profesorilor nebuni si periculosi, deoarece corup si strica mintea copiilor?
Dumitru, gandeste-te o clipa: chiar daca scoti icoanele, vom ramane noi, crestinii. Si s-ar putea sa fie si mai "rau". Intrucat, mai stii, vazindu-ne si ascultindu-ne pe noi, s-ar putea ca tinerii chiar sa intalneasca, pe ici pe colo, pe unde nu banuiesti, vreo icoana vie, facind lectii de mate, chimie sau educatie muzicala cu ei...
Asa incat, daca vrei un invatamant fara Dumnezeu, lasa mai bine icoanele pe pereti. Ca, oricum, deocamdata sunt bune doar ca loc de adunat praful, cu saptamanile...
Ti-o spun ca reporter de la fata locului, stire seaca.
|