Citat:
Īn prealabil postat de windorin
Televizorul a ajuns "de dulce", fie vreme de post, fie de dezlegare. Astfel, fiecare trebuie sa se nevoiasca in a'l tine inchis.
Chiar daca nu este post acum, totusi... ajung sa ii inteleg pe cei care nu mai tin deloc TV in casa.
Tatal meu se uita tare mult la TV... stiri, politica si sport. Imi dau seama, din ce in ce mai mult, de cata agitatie poate scoate din el TV'ul si cat de necrestina poate fi actuala structura/gandire media. Televizorul ne vrea sclavi luisi, iar multi deja ii suntem.
Sunteti tinuti de patima privitului la TV fara masura ? Aveti in familie vreo persoana inpatimita astfel ?
Sunt curios ce metode se pot aplica, spre a micsora numarul de ore petrecute in fata TV'ului, de catre o persoana adulta.
Chiar daca nu e vreme de post, sa postim de la televizor, spre a cobora in noi insine.
Chiar citeam un articol azi, pe site, care vorbea despre frica omului de a ramane singur cu el insusi. Ideile nu ne vindeca firea !
|
Totusi, ceea ce ne deosebeste de animale este ratiunea. Putem disercerne si alege ce vedem la tv, ce credem s.a.m.d. Ideea e ca daca nu dorim sa ne mai uitam la tv, sa nu il aruncam pe fereastra, sa il pastram dar sa nu il mai deschidem, sa incercam vointa ci nu: nu il mai am, nu ma mai uit. In definiv daca ar fi sa ne luam dupa tot ce se spune am trai in grota.