La o intrebare a mea, mi s-a raspuns, de catre o prietena, legat de rugaciune...ca rugaciunea nu trebuie facuta pt ca iti impui, ci pt ca iti doresti.

Dar eu am citit niste cuvinte ale unui parinte cunoscut, nu mai stiu acum unde am citit..si anume. ca si atunci cand nu simti nevoia sa te rogi, sau te simti molesit, plin de lene sau ti-e somn sau crezi ca degeaba te rogi...atunci mai ales rugaciunea iti aduce folos.

Sau ca trebuie mai intai sa te rogi cum poti pentru a ajunge sa te rogi cum trebuie.

Alta parere legata de rugaciune este : În rugăciune ţine-te de regula următoare: "mai bine să spui cinci cuvinte din inimă decât nenumărate cu limba". Chiar dacă nu vei reuşi să citeşti toate rugăciunile, n-o sa fie nici un necaz, iar folosul din rugăciunea nepripită şi caldă va fi mult mai mare decât daca ai citi toate rugăciunile, dar în grabă, fără simţire. Se înţelege, ar fi foarte bine dacă am putea spune cu simţire la rugaciune şi zeci de mii de cuvinte.

(Sfântul Ioan de Kronstadt)


Parerea mea e ca la inceputul inceputurilor si mai ales daca esti un om pacatos foarte, nu o sa poti spune nici cinci cuvinte cu inima..si atunci intentia de a-L cauta pe Dumnezeu in rugaciune este cea care conteaza. Sau de unde poti sti tu, om pacatos, ca ceea ce scoti din inima are vreun folos ca rugaciune? Cred ca ceea ce vrea sa spuna sf.Ioan de Kronstadt, gand la care am ajuns si eu..este ca mai bine te rogi cu cuvinte simple, rugaciuni cu care te identifici, pe care le simti aproape de suflet si de Dumnezeu, decat sa te pierzi in formule pretentioase.

De asemenea, cred ca cel mai bun prieten si cel mai cinstit arbitru la astfel de intrebari, este constiinta. Fiecare stie ce rugaciuni i se potrivesc, etc.

Eu cred ca rugaciunea este necesitate, nu dorinta.