Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
Hristos a făcut cunoștință cu răutatea lumii încă din primele minute ale vieții pe Pămînt. Mama Lui nu găsește un loc normal pentru a rămîne peste noapte, cînd mai era o chestiune de zile ca să nască. Adică imaginați-vă o familie săracă venind la ușa noastră, la țară, cerînd adăpost peste noapte. Văzînd că femeia e pe ultima sută de metri, noi îi dăm voie să se adăpostească în grajd. În GRAJD, cu animalele!!! Nu se știe data nașterii Lui Iisus, dar e posibil să fi fost în timpul iernii. Deci, da, sîntem răi.
|
Nu stiu daca chiar asa au stat lucurile atunci si stau in prezent. Induiosarea si durerea in acelasi timp este ca Maria avea in jur de 17-18 ani. Intr-un fel... habar nu avea ce se petrece, dar cu siguranta simtea harul lui Dumnezeu in permanenta in sufletul ei si stia ca are El grija de toate! Daca s-a intamplat sa fie gazduita intr-un loc rezervat animalelor, nici nu cred ca s-a sinchisit de asta. Inima ei era la gat fiindca simtea ca se apropie ceasul si nu voia ca nasterea sa se intample in vazul lumii. Daca nu a gasit gazduire, oare ce ar trebui sa ne inchipuim? Case cu zeci de camere ca pe la noi? Cred ca toata lumea isi poate face o imagine cam ce mod de vietuire era in fiecare casa: familii mari inghesuite care si cum. Cat de "firesc" ar fi fost sa trebuiasca sa nasca intr-o incapere in care mai vietuiau inca vreo 7-8 membri de familie. Si cam cat ar fi putut dura "gazduirea"? Unde sa fi venit pastorii trimisi de inger. Eu consider ca daca Dumnezeu a oranduit asa, nu a facut-o din greseala.
Acum sa privim situatia la timpul prezent. Mi-o amintesc pe mama (Dumnezeu s-o odihneasca). Daca ar fi fost vreodata ca o tanara mamica sa aiba nevoie de gazduire urgenta, ar fi preferat sa doarma ea oriunde in alta parte, numai sa fie de folos strainului, de oriunde ar veni el. Si sunt convins ca daca nu chiar in toata tara, macar in toata Moldova cam la fel gandesc oamenii, indiferent daca au ce pune pe masa sau nu. Nu stiu, dar inclin sa cred ca nu neaparat fiindca sunt crestini, ci probabil dragostea pentru aproape vine din strafundul sufletelor, farta o explicatie anume. E adevarat ca in ultimii ani ne-am mai inrait, mai ales cand auzim tot felul de "pozne", de batrane violate, de "falsi cersetori", de hoti, drogati, fugari etc, etc... Astfel omul chiar daca ar dori sa faca un bine, incepe sa se teama de ceea ce cu o vreme in urma nu avea motive nici macar sa incuie vreodata usa de la casa!... NU. In sangele care inca ne curge in vene, romanii nu sunt rai, cand e vorba de a sari in ajutorul cuiva. Chiar dimpotriva. Doar ca am devenit mai prudenti, nu fiindca n-am mai avea mila!