Parintele Arsenie Boca, sfant sau inselat? Nu pronunt o sentina, ci doar ridic cateva intrebari, pentru care, daca parintele Arsenie ar fi sfant, nu ar avea de ce sa se supere, fiind vorba de Dreapta Credinta, iar nu de cautarea nodului in papura
Daca privim cu atentie pictura, pentru ca nu pot sa o numesc iconografie, din Biserica de la Draganescu, care a fost realizata de parintele Arsenie Boca in ultima perioada a vietii lui, ca o incununare a intregii sale activitati misionare, vom observa in ceata sfintilor pe Francisc de Asissi, vom observa in Sfantul Altar alaturi de Sfintii Mari Ierahi reprezentati la Liturghia Cereasca pe arianul Ulfila, cel care a raspandit erezia ariana intre goti, aducandu-i de la paganism direct la erezie. La intrarea in Biserica este reprezentata “Unirea Bisericilor”, cele doua catedrale – Sfantul Petru din Roma si Sfanta Sofia din Constantinopol- aducandu-ne aminte tocmai de acordul de la Balamant. Pictura nu respecta linia bizantina ci aduce cu o pictura holografica, oarecum in relief. Daca este o pictura profetica, nu inteleg in ce consta profetia pictarii lui Ulfila sau Francisc in randul Sfintilor?! (Vedeti http://[URL="http://ortodoxiacatholica.wordpress.com/about/"]ortodoxiacatholica.wordpress.com/about/)[/url]
Din istoria Bisericii locale cunoastem ca a existat fenomenul de la Maglavit, cu Mosul “Dumnezeu” care se arata unui ciobanas pe care il alesese sa vorbeasca in numele lui. Mosul chiar a dat dispozitie pentru construirea unei manastiri. Mihai Urzica a dat in vileag inselatoria demonica de acolo in cartea “Minuni si false minuni”
In site-ul de mai jos puteti vedea pe Francisc de Assisi pictat in ceata sfintilor in Biserica de la Draganescu. Comentariile din site ne aduc aminte de asramurile hinduse, in nici un caz de Ortodoxie (exemplific: “Dumnezeu e personal si impersonal”, etc). Orice ecumenist are material din plin in Biserica Draganescu ca sa sustina teroria “Biserici Surori” sau ” sfintenia ereticilor”.
http://www.spiritus.ro/RAZVAN/talibanii_crestini_fd.htm
Sa nu cumva sa asistam la un nou fenomen Maglavit, de data asta mult mai subtil si cu “minuni” abundente.
Dupa cum stim, primul criteriu al sfinteniei este Dreapta Credinta, ceea ce nu se vede din pictura de la Biserica Draganescu -lucrarea sigura a parintelui Arsenie Boca- si apoi este evlavia poporului. Doar evlavia poporului fara Dreapta Credinta nu e suficienta pentru sfintenie.
Nu trag concluzii, nu ma pronunt in privinta sfinteniei parintelui Arsenie Boca, dar raman niste semne de intrebare foarte serioase, pertinente si intemeiate.
Doresc sa ma lamuresc la modul cel mai serios cum se impaca pictura cu sfintenia parintelui Arsenie Boca?
ps.
Este pensionat (o pensie minoră )in 1968 cand începe pictura bisericii de la Drăgănescu, la care va osteni timp de 15 ani, realizând astfel “Capela Sixtină ” a Ortodoxiei românești. Lucrarea a fost terminata in 1983 si a trecut la Domnul in 1989.
Rezulta ca aceasta pictura a fost realizata in ultima perioada a vietii, ceea ce ridica si mai mari semne de intrebare! Fiind vorba de erezie nu avem nici un indiciu de pocainta publica, pentru ca pictura este publica.
“Iata ce scria parinteleArsenie Boca in anul 1945(sa inteleg ca inca era in cautari la yoginul Mircea Eliade?)
“Aveam problema voinței în stăpânirea simțurilor. Mai mult chiar, mă preocupa, studiind mistica comparata a diferitelor religii superioare, ca să vad prin proprie experiență, cât se întinde sfera voinței în domeniul vieții sufletești și biologice. Mă interesa să vad dacă e adevărat ce afirmă cărțile asupra actelor reflexe, și asupra instinctelor, că anume sunt independente de voința și controlul conștiinței. Experiența mea personală însă mi-a dovedit că acțiunea voinței și a conștiinței se poate întinde și peste instincte și actele reflexe după o oarecare variabilă. Mă ajutau la aceste adânciri și studiile ce le făcea pe vremea aceea Mircea Eliade la Ecutta, trimis de Universitatea din București, pentru studii orientalistice. Iar parte de studii le tipărea în Revista de filosofie din București, și-mi parveneau pe această cale.”
Sfantul Ignatie Briancianinov-despre “Urmarea lui Hristos” a lui Toma de Kempis
https://carteromaneasca.wordpress.co...oma-de-kempis/ in care Sfantul Ignatie Briancianinov arata ca:
” In pustnicie, au ajuns la cea mai vartoasa
inselare demonica Francisc de Assisi, Ig*natiu de Loyola si alii nevoitori ai latinilor (Dupa ca*derea Bisericii de Apus de la cea din Rasarit), recu*noscuti de ei ca sfinti. “Atunci cand Francisc a fost rapit la cer” spune scriitorul Vietii acestuia, “Dumne*zeu Tatal, vazandu-l, S-a intrebat, fiind pentru o clipa in nedumerire: cui sa dea intaietate, Fiului Sau Celui dupa fire, sau fiului dupa har – Francisc”. Ce poate fi mai cumplit, mai had decat aceasta hula, ce poate fi mai intristator decat aceasta amagire !