Citat:
În prealabil postat de ioanna
La referendumul din 2009, prezenta la vot n-a fost 80%, fraza asta e aberanta:
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari si bineinteles ca NU a fost spusa de domnul Zegrean, nu face parte din Comunicatul de Presa al CC! ci apartine ziaristului care a scris articolul si a inserat in el opinia dlui Zegrean sau a senatorului Urban, dublate de comentariile sale.
O parte din articolul postat sunt remarcile pdl-istului Iulian Urban, nu fac parte din comunicatul Curtii Constitutionale (vedeti pct 3, 4) Doamna MariaElena a postat trunchiat, inducand lumea in eroare ca ar fi fragmente din comunicatul curtii, cum ne-a spus la inceput (postul #305). Nici vorba, doar fraza de la inceput e.
Urban e pdl-istul ala simpatic, ce se intreba retoric anul trecut daca protestatarii nu sunt niste viermi ce-si merita soarta. Nu l-am uitat :)
|
Revista 22 partea I a textului ( nu mi-l ia pe tot)
www.revista22.ro/ccr
13 decembrie 2012
CCR aminteste de ce a declarat neconstituțională Legea uninominalului pur
CCR amintește, într-un comunicat de joi, argumentele pentru care, în luna iunie, a declarat neconstituțională legea uninominalului pur, ce prevedea ca la numărul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare să se țină cont de ponderea unei minorități, respectiv comunități românești în județ, transmite Mediafax.
CCR a făcut această precizare "ca urmare a comentariilor apărute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 35 ∕ 2008". Mai precis, au existat în presă critici la adresa Curții, potrivit cărora ar fi contribuit indirect, prin menținerea actualei legi a alegerilor, la creșterea până la 588 a numărului de parlamentari.
Citiți mai jos comunicatul integral al Curții Constituționale:
Ca urmare a comentariilor apărute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 35 ∕ 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, Curtea Constituțională face următoarele precizări:
Prin Decizia nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, sesizare formulată de 54 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție și al art. 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
În urma efectuării controlului de constituționalitate, Curtea a constatat următoarele:
I. „Legea criticată încalcă dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3), potrivit cărora "România este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea și ale art. 61 - Rolul și structura (Parlamentului), întrucât consacră o soluție legislativă contrară voinței poporului exprimate la referendumul național din data de 22 noiembrie 2009" (par.XII 1)
„Curtea constată că, la data de 22 octombrie 2009, Președintele României, după consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român să își exprime voința cu privire la două probleme de interes național: trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.
Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opțiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce privește reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o creștere a numărului de parlamentari, care nu respectă voința poporului exprimată la referendum.
Or, referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului național din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale.