Am gasit acest raspuns:

"A încălcat Traian Băsescu Constituţia? Dacă nu în literă, a încălcat-o în spirit, înclinând-o prea tare spre ceea ce ar fi un regim prezidenţial. Oricum, a jucat la limită, trecând uneori şi dincolo de limită, chiar potrivit interpretărilor Curţii Constituţionale, altminteri favorabile preşedintelui, care a ştiut şi aici să-şi asigure o majoritate. Talentul lui Traian Băsescu a fost până la urmă acela de a reuşi să ţină toate firele în mână, fără să deranjeze arhitectura formală a edificiului democratic. Desigur, nu a fost un joc corect. Dar cine joacă corect în România?” (Lucian Boia "De ce este Romania astfel" pp. 114-115).

Intrebare: Poate fi destituit Presedintele pentru ca a calcat Constitutia in spirit?!?
Punandu-mi aceasta intrebare, am aflat urmatoarele:

"Sentimentul de dreptate pe care il emite o societate este strans legat de folosirea moralei.
Morala insa este disociata intr-o morala in sens pozitiv, ca moravuri si obiceiuri ce exista la un moment dat in societate si care sunt acceptate de aceasta expres sau tacit, si intr-o morala in sens ideal care ramane totusi cea mai potrivita pentru a fi folosita ca un criteriu in identificarea acelor norme juridice ce corespund acestui sentiment de dreptate.

Din pacate se pare ca morala pozitiva a cistigat primplanul in societatea romaneasca, lasind morala ideala in urma, acolo de unde aceasta nu mai are o buna vizibilitate, iar acest lucru se pare ca a dus la o reducere a pretentiei de legitimitate a justitiei.

Normele juridice insa si sistemele juridice trebuie sa emita in mod necesar o pretentie de corectitudine, iar aceasta pretentie este un element necesar al conceptului de drept pentru cã prin ea se instituie acea legatura dintre drept si morala care naste pina la urma sentimentul de dreptate.

Chiar daca sistemul nostru juridic romanesc emite aceasta pretentie, eu cred insa ca nu o satisface si tocmai de aceea este criticat ca un sistem juridic “imperfect” pe care toti vor sa ne ajute sa-l schimbam. Pentru cã un sistem juridic in care pretentia de justete a normelor juridice nu reprezinta o caracteristica definitorie a acestora nu poate fi considerat cu adevarat un sistem juridic.

Increderea in justitie despre care toata lumea vorbeste isi are originea in aceasta pretentie de corectitudine (si nu numai in ea), iar aceasta corectitudine trebuie sa existe mai ales in adoptarea unui punct de vedere intern al autoritatilor si al oficialilor ei, ceea ce inseamna ca ei nu trebuie doar sa priveasca ci si sa accepte normele ca fiind moralmente obligatorii datorita corectitudinii acestora raportata la acea morala ideala, si nu datorita unei suprematii a legii.

Legea trebuie respectata este un comandament asupra caruia nu trebuie sa discutam,mai ales ca legea reprezinta materialul principal pe care judecatorii il folosesc atunci cind infaptuiesc justitia.

Sunt cazuri insa cind legea in litera ei este gresita, cind aceasta litera nu concorda cu o morala ideala spre care ar trebui sa tindem . Si in aceste situatii, pentru ca noi sa castigam increderea oamenilor, trebuie ca in primul rand noi ca judecatori sa credem ca o norma, o lege este moralmente obligatorie, adica, sa credem ca aceasta este etic justificata, si in consecinta corecta si conforma cu o morala ideala, si nu doar cu o morala pozitiva si tocmai de aceea o si aplicam la un caz concret pe care-l solutionam". (Gabriel Balasa "Spiritul si litera legii")http://gabriel.balasa.ro/2007/08/22/...-litera-legii/