[Mosh-Neagu]

Am promis ca revin cu un articol legat de aceasta "trecere". Rugamintea mea este sa va detasati pentru moment de orice resentiment legat de autorul acestui articol care in tot cuprinsul textului nu aminteste niciodata de Iisus, ca fiind parte a acestei "schimbari", ceea ce pune foarte mult sub semnul intrebarii anumite aspecte. Pe alocuri, am mai "decupat" anumite franturi de idei care puteau starni polemici si controverse. Nici asa nu sunt convins ca ele nu vor exista. Dar e inutil. Daca vrem sa fim constructivi, trebuie sa trecem totul prin filtrul constiintei si in nici un caz sa nu-l scoatem pe Dumnezeu din ecuatie, pentru ca pana la urma, nimic nu se misca fara Voia Lui.
Inca o data va rog sa nu asociati punctul de vedere al autorului, cu punctul meu de vedere. Eu am incercat sa trag propria concluzie, adica aceea ca trebuie sa ne deschidem mai mult sufltle si sa ne rugam oricum, fiindca nu are la ce sa ne strice, indiferent dincotro va "bate vantul". Si chiar daca vor veni vremuri tensionate, tot Harul lui Dumnezeu este cel care ne apara si de foame si de dusmani... Oricum, panica nu este de la Dumnzeu si este distrugatoare fiindca se iau decizii total nepotrivite. A cauta sa ne facem provizii mai mari decat de obicei, sau constructii subterane, nu fiindca li s-au aratat unor sihastri, semne clare pe care sa ni le transmita si noua, ci fiindca "sunt niste zvonuri", este un semn clar de egoism si de lipsa de incredre in voia lui Dumnezeu. Cand spun "Faca-se-n voia Ta!", trebuie sa si accept acest lucru, nu doar sa dau din gura!...

************************************************** *

Marea Translaţie - I

Pe măsură ce ne apropiem de finalul anului 2012 tot mai mulţi oameni îşi îndreaptă atenţia către data de 21 decembrie 2012, dată la care – conform mai multor puncte de vedere – se aşteaptă începutul unor transformări radicale pe planeta Pământ. Spun aceasta mai multe tradiţii spirituale, dar şi oameni de ştiinţă deosebit de prestigioşi. Unii cercetători afirmă că va urma ceea ce a fost denumit ca „Trecerea în a patra dimensiune”, iar iniţiaţii mai multor căi spirituale au anunţat încă de foarte mult timp că la această dată va începe în mod concret „Înălţarea”, „Ascensiunea” sau „Marea Translaţie”. Aşa să fie oare, sau după această zi timpul va curge mai departe într-un mod cât se poate de obişnuit, dovedindu-se o dată în plus că toate aceste previziuni nu au fost decât un zvon, ca de atâtea ori înainte când au fost anunţate „profetic” diverse date mai mult sau mai puţin fataliste? Pentru a reuşi să apreciem mai bine toată această problematică, vom enumera în cele ce urmează o parte dintre cele mai importante afirmaţii şi estimări – atât ale tradiţiilor spirituale, cât şi (mai ales) ale cercetărilor ştiinţifice de ultimă oră – ce au fost făcute cu privire la acest subiect.
În ceea ce priveşte tradiţiile spirituale, aspectul care este poate cel mai frapant legat de raportarea lor la viitor este acela că există o viziune aproape unitară despre o transformare majoră în bine, ce este destul de precis localizată temporal exact în această perioadă plasată în viitorul nostru foarte apropiat. Cele mai cunoscute previziuni în acest sens provin din tradiţia Maya. Celebrul calendar mayaş este un sistem de măsurare a timpului ce cuprinde o perioadă de multe mii de ani, împărţită pe cicluri. Ultimul mare ciclu mayaş a început pe 13 august 3114 î.Hr. şi se sfârşeşte pe 21 decembrie 2012. Mayaşii au afirmat că la finalul anului 2012 „timpul se va sfârşi”. Interpreţii acestei tradiţii spun însă că aceasta nu înseamnă în nici un caz sfârşitul umanităţii, ci o transformare radicală a acesteia. Este vorba mai exact de sfârşitul unui ciclu şi începutul altuia, mult superior. Mulţi oameni privesc cu condescendenţă aceste afirmaţii considerând că ele provin de la un popor primitiv, dar la o privire mai atentă constatăm că această tradiţie „primitivă” a realizat totuşi mai multe predicţii realmente extraordinare, care arată că ei se bazau totuşi pe o veritabilă ştiinţă. Un aspect care a dat multora de gândit este acela că faimosul calendar Maya este cel mai precis calendar tradiţional, având o precizie comparabilă cu calculele moderne cele mai performante. Acest calendar a putut de exemplu să calculeze eclipsele solare şi lunare în avans pentru întregul ciclu la finalul căruia ne aflăm acum şi care s-a desfăşurat pe o perioadă de peste 5000 de ani! De asemenea, mayaşii aveau cunoştinţe despre mişcarea planetelor, Calea Lactee, Soare, Lună şi aveau chiar şi un calendar foarte precis care putea fi folosit pentru a prezice eclipse şi apariţii ale planetei Venus cu o eroare de o zi la 6000 de ani. În afară de tradiţia Maya, este semnificativ să remarcăm faptul că şi alte tradiţii, vechi de mii de ani, au indicat – deşi ele nu aveau neapărat legături strânse între ele – anul 2012 ca fiind finalul unui vast ciclu temporal şi începutul altuia, net superior. (...)
Pe de altă parte, oamenii de ştiinţă afirmă că în 21 decembrie 2012 toate planetele sistemului nostru solar se vor alinia între ele şi se vor suprapune peste planul Galaxiei noastre, Calea Lactee. Se va produce de asemenea alinierea exactă a Pământului, Soarelui şi constelaţiei Pleiadelor cu Centrul Galaxiei. La această dată se va încheia ciclul de 25.920 ani în care Sistemul nostru solar are o revoluţie completă în jurul centrului Galaxiei. Ipoteza care decurge de aici este aceea că aceste alinieri vor genera un fenomen de rezonanţă cosmică foarte puternică, ceea ce va face ca planeta Pământ să intre definitiv într-o complet diferită stare vibratorie sau, altfel spus, planeta va realiza un salt cuantic fără precedent în istoria sa…
De asemenea, s-a observat că din centrul Galaxiei noastre a început să reverse o nouă bandă de lumină, de o frecvenţă mult superioară, ce a fost denumită Centura Fotonică. Centura Fotonică emanată din centrul Galaxiei ocupă o imensă regiune din spaţiu şi degajă o intensă radiaţie electromagnetică, atât în spectrul vizibil, cât şi în cel al luminii invizibile de înaltă frecvenţă, incluzând şi spectrul razelor X. Acest fenomen a fost descoperit în 1961, deci cu mai mult de 50 ani în urmă. Cu toate acestea, informaţiile nu au fost făcute publice decât cu mult mai târziu, şi numai unui număr mic de oameni. Sistemul nostru solar trece prin această Centură de două ori la fiecare 25.920 ani, iar această traversare durează cam 2000 ani. Este destul de dificil de prezis exact când va avea loc şi intrarea Pământului în Centura Fotonică, având în vedere ca Centura are oscilaţii neregulate, dar datele estimative indică finalul anului 2012 ca fiind cel mai probabil în acest sens.
Se pare că Soarele a început deja să fie influenţat, ceea ce explică furtunile solare aflate în creştere în ultima perioadă şi care vor avea un maxim în 2013, conform specialiştilor de la NASA. Soarele nostru trece acum prin schimbări uriaşe, ce au început încă de prin anul 1990. Au apărut imense şi numeroase erupţii solare (jeturi de plasmă şi raze x), care uneori se îndreaptă şi către planeta Pământ, parcurgând cele 93 milioane de kilometri care ne despart şi perturbând serios câmpul magnetic terestru (care este principalul scut al Pământului în faţa radiaţiilor solare). Un studiu al Dr.-lui Mike Lockwood, realizat în Rutherford, California, în cadrul “Appellation National Laboratories”, despre activitatea solară a evidenţiat că faţă de anul 1901, câmpul magnetic al Soarelui a crescut într-un mod uimitor, ajungând acum să fie cu 230% mai puternic. Specialiştii de la NASA afirmă de asemenea că Soarele înregistrează cea mai ridicată activitate din 1940 încoace. Gregg Braden, un cunoscut geolog, cercetător ştiinţific şi scriitor american, a arătat că studiile realizate indică faptul că Soarele nu mai are polaritate magnetică, aspect ce începuse să fie evidenţiat încă din anul 1999 de către sondele spaţiale Voyager. Soarele are acum un „câmp magnetic stabil”, ce scade însă foarte rapid. Şi în ultimul timp, satelitul Ulysses, care ia probe pentru NASA, a detectat că în cazul Soarelui, câmpul magnetic nu mai are Pol Nord şi Pol Sud. Acest câmp s-a schimbat enorm, acum devenind omogen. Nu s-a dat nici o explicaţie ştiinţifică şi, bineînţeles, totul a fost ascuns de public. Mai mult, satelitul Soho a evidenţiat că Soarele răspunde în mod cu totul anormal la impactul cu corpuri cosmice, cauzând erupţii de 30-35 de flame (protuberanţe de foc), lucru care înainte nu se întâmpla.