Nu există un astfel de criteriu. Credința se raportează subiectiv la Dumnezeu, Care este subiect pur și nu poate fi cunoscut decât de alte subiecte.
În mod obiectiv vom cunoaște... obiecte, cu alte cuvinte, cele create de Subiect.
La credință nu se poate ajunge prin demonstrații matematice, istorice, științifice. Dumnezeu S-a făcut om, le-a vorbit oamenilor învățându-i, i-a vindecat, S-a jertift. De crezi Îl urmezi, dacă nu, o iei pe altă cale. Și ca să crezi trebuie să vrei, mai întâi. Deci e o alegere.

Între teologie și știință nu este un conflict real, s-a spus de multe ori; și asta, din cauză că se situează pe planuri diferite (dacă luăm în considerare înțelesul modern al științei). Teologia poate spune ceva despre Dumnezeu chiar și fără știință, și bine ar face să nu se pronunțe cu privire la cea din urmă dacă nu o cunoaște; știința poate spune multe despre cele create de Dumnezeu, însă când încearcă să spună ceva despre Autor devine nepricepută, până la ridicol. Atâta vreme, însă, cât fiecare își cunoaște locul, pot foarte bine să-și fie de folos reciproc.