[glykys]

Citatul de mai sus ii apartine bunului si blandului parinte Paisie Olaru, duhovnicul par. Cleopa.



Si.... un alt citat, cu mai multe indicii:

"Conditiile in care ne aflam sunt improprii, traim sub teroare si vesnica amenintare, suntem izolati si parasiti, nu dispunem decat de inregistrarile sufletului nostru si nu stim ce destin vor avea aceste randuri, dar ne indeplinim o datorie fata de Dumnezeu, fata de sfintii si martirii secolului XX, fata de suferintele acestui veac. Marturisirea noastra este si o dovada a iubirii pe care o avem fata de oameni. Noi am pornit de la credinta si ne-am aparat credinta cu pretul vietii. Am urmat calea Bisericii ortodoxe, ca fii ai Bisericii dreptmaritoare. In conditiile de temnita ale martiriului, mica noastra comunitate L-a trait pe Dumnezeu, simtindu-se Biserica, avand trairea unirii cu Hristos, a exprimarii Adevarului lui Hristos ca act viu de viata. Am inteles ca adevarul crestin nu e o teorie abstracta, ci comuniune cu Dumnezeu, comuniune in iubire a oamenilor si o viata traita integral crestineste. De aceea ne-am decis sa ne daruim toate puterile si viata intreaga pentru a sluji, prin crestinism, pe oameni. Experienta noastra este o sinteza intre vechi si nou. SUpunandu-ne intru totul autoritatii Bisericii Ortodoxe, exprimam liber concluziile reiesite din trairea noastra in secolul XX. Nu credem in interpretarea individualista a credintei, care depreciaza si faramiteaza adevarul, ci respectam autoritatea infailibila a Bisericii, data ei de Duhul Adevarului.
Ramanem deci in Biserica, suntem in Biserica si lucram pentru Biserica, ramanem in lume, suntem lume crestina in lumea pacatului si lucram pentru lume. "