Citat:
În prealabil postat de AlinB
Ciudat este ca dl. M.D. care este catolic, a recunoscut ca acea perioada nu este in vederea practicarii "sexului infertil" cum invata biserica din care dumnealui face parte, ci este pregatira organismului femeii pentru o noua sarcina.
Ceea ce face metodele contraceptive propuse de biserica Romano-Catolica cam in acelasi plan de virtute cu masturbarea de exemplu.
|
Chestiunea este mai nuanțată. În primul rând, iată un lucru ciudat: deși ovulul a murit, corpul femeii continuă pregătirile ca și când ar fi avut loc o fecundare a ovulului cu spermatozoidul. Dar acele pregătiri, deși sunt identice cu cele care ar avea loc în cazul unei fecundări, sunt 100% infertile. Deci, în același timp, corpul femeii trăiește două realități: ovulul nu mai există, dar corpul își continuă programul de pregătire pentru o eventuală sarcină. Dr. Rotzer spune că perioada de după moartea ovulului, până la apariția unei noi menstruații, este singura 100% infertilă în cadrul unui ciclu feminin. Adică, dacă a avut loc o ovulație, în cadrul aceluiași ciclu nu mai poate să aibă loc încă o ovulație. Este exlus, iar în sprijinul acestei afirmații stau sute de mii de inregistrări ale femeilor care folosesc această metodă. Inclusiv noi,eu și soția mea.
Deci, intorcandu-ne la cele spuse de Dl. M. D., sa fim constienti de faptul ca, desi perioada de infertilitate 10%% se situeaza, paradoxal, peste o situatie de pregatire a corpului in vederea unei sarcini, ovulul nu mai exista, deci nici o sarcina nu mai poate sa intervina.
In opinia mea, abordarea Dlui M D este cauzala: daca corpul se pregateste de sarcina (desi ovulul a murit), atunci trebuie sa avem o sarcina. Cred ca atingem un punct sensibil, in care rolul preponderent il are raspunsul liber
si responsabil al omului, si nu determinarea fizica. Nu cred ca deoarece corpul femeii se pregateste lunar de sarcina, eu trebuie sa am lunar o sarcina. Tot Dl. M D spunea ca exista porunca sfintirii zilei Domnului. Adica sa mergem la biserica duminica. Acolo lucrurile sunt clare, din pdvd al cifrelor. Dar cat priveste procreerea, ni s-a spus: inmultiti-va. Nu ni s-a spus de cate ori. Aici intervine generozitatea si posibilitatea fiecarui cuplu.
Eu tratez oarecum separat tema generozitatii unui cuplu in fata vietii, si tema metodelor naturale. Nu vad o legatura directa intre una si cealalta, adica sunt de parere ca nu exista o legatura directa intre utilizarea metodelor naturale si scaderea numarului de copii. Daca nu merge o metoda, omul scorneste altceva. Problema este de atitudine si intelegere interioara.
Mai departe, Alin, este delicat sa vorbim de "metodele contraceptive propuse de biserica Romano-Catolica". Eu am incercat sa fac o distinctie intre metode contraceptive si metode naturale, acestea din urma numite si de auto-observare. Spunea Dl M D ca poate fi contraceptiva si o metoda care nu face nimic dpdv fizic, ci doar la nivel intentional. Acest pericol a fost sesizat de BC in Humanae Vitae, si s-a amintit de motive serioase ("seriis causis") care trebuie sa existe atunci cand un cuplu alege sa traiasca intimitatea in perioada de infertilitate a femeii, in loc sa dea viata unui copil. Atata timp cat te rogi si ceri har să faci pe de-a-ntregul vointa lui Dumnezeu, si descoperi totusi ca luna asta, sau lunile acestea, situația din familie nu-ți permite să dai viață unui copil, nu văd de ce trebuie să fie numite metodele naturale ca fiind contraceptive. Caracterul de contraceptiv al metodelor naturale incepe cand acestea sunt folosite ca metode de control al nașterilor. Chiar și folosirea lor ca metode de control nu reprezinta un argument suficient pentru a le clasifica drept metode contraceptive. In timp ce, o pilula sau un prezervativ nu stiu sa faca altceva decat sa intervina in actul conjugal, separând unirea de procreere.