[Eugen7]

În prealabil postat de delia31

Eu n-as zice de o continuitate sau punere in paralel intre vietuirea omului inviat si vietuirea omului ca fiinta cazuta, ci intre omul inviat si omul inainte de cadere, in starea initiala, originara, din Eden.

Draga Delia31, nu sunt de acord cu aceasta afirmatie, intrucat Hristos Iisus a luat firea cea cazuta si a indumnezeit-o, caci El Hristos Iisus a mancat dupa invierea din morti (Luca 24) iar Adam si Eva inainte de cadere nu manacau in sensul ca ontologic hranirea nutritinala nu era ontologic specifica acelei stari (dupa cum afirma Sfantul Ioan Damaschin in dogmatica). Cand Adam a mancat, a gustat senzorial a si cazut... insa Hristos Iisus cel inviat din morti a mancat firesc chiar daca nu mai era necesar pentru trupul pnevmatizat.

În prealabil postat de delia31

Dupa cum starea omului edenic avea alt regim existential in ce priveste aspectul sexual, la fel va fi si starea celor inviati dupa Parusie.

Dupa cum inainte de caderea in pacat NU exista sexualitatea in acceptiunea pe care o stim azi, nici dupa Inviere nu mai poate fi vorba de asa ceva.

Consemnarea expresa a primei relatii intime/trupesti dintre Adam si Eva a avut loc DOAR DUPA iesirea din rai, NU INAINTE.
Adam a cunoscut-o pe Eva (eufemism pt. consumarea relatiei intime) NUMAI DUPA cadere si alungarea din paradis, numai dupa imbracarea “hainelor de piele”, adica activarea mecanismelor biologice necesare pt. perpetuarea speciei in conditiile in care omului nu-i mai ramasese Viata harica si posibilitatea de a nu muri, ci doar viata biologica).

Sf. Ioan Gura de Aur confirma: “ Abia dupa calcarea poruncii si dupa izgonirea din rai a luat inceput unirea conjugala”. Pana sa calce porunca, oamenii cei dintai au avut vietuire ingereasca si nici vorba n-a fost de impreunarea cea dupa trup. De altfel, cum ar fi putut fi aceasta, de vreme ce ei nu erau robi trebuintelor trupului?'

Pt. a evita confuzia dintre sex si sexualitate, trebuie precizat ca sexul tine de structura ontologica a omului (barbat si femeie ne-a facut Dumnezeu ) iar sexualitatea este doar o intrebuintare derivata si conjucturala a sexului, necesara doar in starea de dupa pacat, dar ne-necesara in absenta pacatului.

Sexualitatea e intrebuintarea sexului pt. ca specia sa nu moara. Cum insa in Imparatia cerului nu se moare, nu va mai fi nevoie de intrebuintarea sexului, care oricum va tine de un trup pe deplin pnevmatizat, transfigurat, impregnat de har.

Unirea oamenilor va fi in harul Sf. Duh. Harul e liantul care ii tine pe oameni uniti unii cu altii si toti laolalta in Hristos.

Sexul (ca gen masculin si feminin) exista de dinaintea sexualitatii.
Istoria sexualitatii nu este decat intervalul indefinit dintre sexul fara sexualitate al conditiei originare (caracterizata prin castitatea ingereasca, prin goliciunea cea fara de rusine) si sexul fara sexualitate al Imparatiei finale (la inviere nici nu se insoara, nici nu se marita, ci sunt ca ingerii).
Unde nu (mai)este pacat, nu (mai) este nici moarte, nici sexualitate.

O lucrare exact pe tema asta are Razvan Codrescu, ,,Teologia sexelor si taina nuntii" ( de unde de fapt am si extras ideile de mai sus).

Subscriu asertiunii.
Ca o concluzie doresc sa afrim ca activitatea sexuala fireasca nu va fi in trupurile pnevmatizate nu pentru ca ar fi rea in sine ci pentru ca nu va mai fi necesara in acea stare dar asta nu inseamna ca oamenii ontologic nu vor mai putea savarsi aceasta activitate, precum si hranirea, nutritia fiziologica nu va mai fi nu pentru ca omul nu va mai putea manca (caci va putea, a arat-o Hristos Iisus cel inviat din morti care a mancat peste si miere) ci pentru ca nu va mai fi nevoie...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hirstos.