[glykys]

În prealabil postat de Ekaterina

Eu nu cred ca Sfantul Ioan Gura de Aur a spus asa ceva, este o interpretare gresita. Poate daca am citi fara sa scoatem din context si fara sa interpretam, am intelege altfel ce a vrut Sfantul sa spuna. Avem atatia Sfinti casatoriti...

Bun topicul asta, ca mai citim cate ceva. iata ce am inceput a citi la Sf. Ioan Gura de Aur in "Despre feciorie":

Să înceteze deci şi ereticii de a se mai chinui zadarnic ca să trăiască în feciorie! Nu vor primi nici o răsplată! Nu pentru că Domnul e nedrept – ferească Dumnezeu! -, ci pentru că ei sunt răi şi fără judecată. Pentru ce? Am demonstrat că omul care se fereşte de a săvârşi fapte rele n-are nici un merit; iar ereticii se feresc de căsătorie tocmai pentru că o socotesc rea. Cum vor putea deci pretinde răsplata, o dată ce se feresc să facă o faptă pe care o socotesc rea? După cum noi, creştinii, nu merităm cununi pentru că ne ferim să trăim în desfrânare, tot astfel nici ereticii nu merită cununi pentru că fug de căsătorie. Hristos, Care ne va judeca în ziua cea înfricoşată, le va spune: “Nu dau o cinstire deosebită celor care s-au ferit de a face răul; puţin preţ are aceasta înaintea ochilor Mei! Dimpotrivă, dau moştenirea cea nepieritoare a cerurilor celor care au săvârşit toate faptele cele bune. Pentru ce voi, care socotiţi căsătoria necurată şi blestemată, pretindeţi răsplăţile cuvenite celor care au săvârşit fapte bune, o dată ce n-aţi făcut altceva decât să vă feriţi de o faptă rea şi blestemată?”. Hristos rânduieşte oile de-a dreapta(7), le binecuvântează şi le primeşte în împărăţia cerurilor, nu pentru că n-au răpit bunurile altora, ci pentru că au împărţit bunurile lor altora(8). Hristos primeşte în împărăţia Sa pe cel căruia i-a dat cinci talanţi; îl primeşte nu pentru că n-a împuţinat talanţii daţi, ci pentru că i-a înmulţit, pentru că a adus de două ori mai mult decât i s-a dat(9). Nu încetaţi deci o dată, ereticilor, de a mai alerga în van, de a vă osteni degeaba, de a lovi şi a bate cu pumnii în zadar în aer? De-ar fi numai în zadar! Căci nu e mică pedeapsa ca, după ce s-au ostenit atât de mult, după ce au aşteptat răsplătiri mai mari decât oboselile lor, să fie rânduiţi în vremea împărţirii răsplăţilor printre cei care nu primesc nici o cinstire.


Este drept că Dumnezeu vrea ca toţi oamenii să nu se căsătorească. Martor este Pavel, prin care vorbeşte Însuşi Hristos: “Vreau, spune Pavel, ca toţi oamenii să fie ca şi mine”(10), să trăiască în înfrânare. Mântuitorul însă pe noi ne cruţă; ştie că “duhul este osârduitor, iar trupul neputincios”(11); din pricina aceasta n-a transformat dorinţa Sa într-o poruncă constrângătoare, ci ne-a lăsat să facem ceea ce vrem: să trăim în feciorie sau să ne căsătorim. Dacă fecioria ar fi fost o poruncă, o lege, nu s-ar fi bucurat de nici o cinste cei care-şi păstrează fecioria, ci ar fi auzit din gura Domnului: “Aţi făcut ceea ce eraţi datori să faceţi!” (12), şi nici n-ar fi fost iertaţi cei care se căsătoresc şi nu-şi păstrează fecioria, ci ar fi fost pedepsiţi, ca nişte călcători de lege.
10. I Cor. 7, 7.

http://www.ioanguradeaur.ro/542/despre-feciorie/