[Mosh-Neagu]

De cate ori intru pe-aici (si nu intru foarte des) ma surprinde trist modul cum acest topic "guverneaza" parca forumul nostru... ziditor si aducator de pace. Pe de o parte varsta, iar pe de alta bunul simt ma motiveaza sa stau deoparte si sa-l las pe Dumnezeu sa ne lumineze pe fiecare, atunci cand ne vine randul. In acelasi timp, stand cu bratele incrucisate si asteptand pe Dumnezeu sa gaseasca o cale, in timp ce vrajmasul are la indemana alte 20 de cai sa ne tina ancorati in "flecareala", ma face sa ma simt intr-o oarecare masura vinovat. Dar eu si cei ce gandesc la fel ca mine, nu putem face nimic, daca nenea adminu' nu este sesizat. Daca insa nenea adminu' vede vanzoleala de pe acest topic si o gaseste "ziditoare", probabil vede dincolo de ceea ce noua nu ne este dat sa vedem.
Ceea ce gasim in scrierile sfintilor parinti sunt linii orientative si atat. Cum ar fi fost sa spuna nu stiu ce sfant ca in anumite conditii, sotii se pot impreuna chiar si in zile de post? La cat e omul de usor de inselat, ar fi facut din asta un obicei de care sa se agate. Stiu un preot foarte ostenitor care avea obiceiul intr-o vreme, sa faca de unul singur in fiecare miercuri si vineri, Sfantul Maslu. Uneori se intampla sa nu aiba nici macar dascal. In marea majoritate a scrierilor sfintilor parinti, Sf. Maslu se face cu cel mai putin doi preoti. Doar in caz exceptional, cand chiar nu se poate altfel, Sf Maslu poate fi facut si de un singur preot. Ei, el a gasit aceasta mica "dezlegare" si i-a dat "copy & paste". Pana la urma nu face nimic in nume personal, ci numai pentru a-si vedea odata terminate lucrarile bisericii in care slujeste cu toata daruirea, inclusiv duminicile spre seara, inclusiv in noptile de revelion... Fratilor, cand Dumnezeu ingaduie un lucru, nu se poate sa nu existe in acel lucru si un anume "bine" sau macar "o lectie" pentru ceilalti. Cand Dumnezeu nu mai ingaduie, trage linie si gata. Astazi am fost la o inmormantare a unui barbat de 48 de ani. Un om de toata isprava, foarte harnic si indemanatec, saritor oricand i se cerea ajutorul. Dar avea 3 pacate capitale: patima fumatului; patima bautului; si traia in concubinaj de foarte multi ani. Luni s-a urcat intr-un nuc sa-l scuture, de unde a cazut si nu a mai miscat. Nu mergea la biserica, nu se spovedea, nu se imparetasea... Unde a ajuns sufletul acestui om? Cine sa-l mai poata scoate din iad? Unii preoti, nici in pomelnic nu primesc astfel de suflete care au sfarsit din mania lui Dumnezeu... Bine este sa facem voia lui Dumnezeu toata viata noastra, dar in anii tinerietii, omul este foarte slab, iar Dumnezeu extrem de rabdator, milostiv si lesne iertator.
Dintre toti de pe-aici, Ovidiu jaloneaza trufas si extrem de naiv. Sincer mi-e mila de tine, dragul meu frate, fiindca habar nu ai ce iti pregateste vrajmasul. Eu eram mult mai putin inversunat decat tine si tot nu am scapat. Tu "te joci" cu invataturi ce nu-ti apartin si nu intelegi cum stau de fapt lucrurile fiindca "n-ai fost acolo". Tine minte omule: n-ai sa scapi de urzeala diavolului (sau "ironia sortii") chiar si in varf de munte de te vei urca. Si acolo vei avea de infruntat ispite mult peste puterile tale? De ce? Fiindca ai avut indrazneala sa crezi ca tu esti altfel; ca POTI fi altfel. Dar de asata ne vom convinge dupa niste ani... Multi ani!... Si mai ales, nu noua ni se datoreaza reusita in infranare si in taierea voii, ci a harului lui Dumnezeu. Iar tu (dupa parerea mea) L-ai "provocat" indeajuns ca sa te puna la grea incercare...

Eu totusi raman la parerea ca acest topic ar fi trebuit inchis demult!