Interesant este ca s-a postat din canoane, dar s-au omis talcuirile lor pe care le gasim in Pidalion! De, daca se postau si talcuirile, atunci nu mai puteau fi sustinute ca dovada pro-sex in sfintele sarbatori si in posturi. Nu poti sa dai canonul si sa omiti talcuirea. Da' ce suntem, sectari sa interpretam canoanele dupa bunul plac si dupa cum bate vantul? Ne credem mai sfinti decat Sfintii Parinti si mai mari decat marii duhovnici? Eu una n-as avea curaj, eu pacatoasa si neneorocita, sa interpretez canoanele si Sf.Scriptura si sa spuna care Sfant zice bine si care ba! Daca mai multi Sfinti si mai mult duhovnici spun acelasi lucru, atunci asa este!

Sa vedem ce spun si talcuirile la respectivele canoane. Citez din PIDALION: CANONUL 69, din canoanele Sf.Apostoli

Dacă vreun episcop, sau prezbiter, sau diacon, sau ipodiacon, sau citeţ, sau cântăreţ, Sfântul marele post nu-l posteşte, sau miercurea, sau vinerea, să se caterisească. Fără numai de s-ar opri pentru boală trupească. Iar de a fi mirean, să se afurisească.
[Sinod 6, can. 29, 89; Laodiceea, can. 49, 51, 52; Petru, can. 15; Dionisie, can. 1; Timotei, can. 8, 10]

TÂLCUIRE
[...] Căci scris într-însele „se cade a posti săptămâna cea mare, şi miercurea şi vinerea.[2] [...] [am omis unele parti in care se vb strict despre mancare ptr. a nu fi prea lung.]

[2] Iar de este întocmai postul miercurei şi al vinerei cu Sfântul Postul cel mare, arătat este că precum întru acela nunţi nu se fac, după canonul 52 al soborului din Laodiceea, aşa nu se cade a se face nici miercurea nici vinerea. Şi de este aceasta, arătat că nici cei după lege căsătoriţi nu se cade trupeşte a se împreuna nici întru o miercuri şi vineri pentru cucernicia şi cinstirea postului, precum nici în Sfântul marele Post. Că necuviincios lucru este, despre o parte a nu strica posturile acestea cu mâncări, iar despre alta a le strica, cu trupeasca împreunare. Pentru aceasta şi proorocul Ioil însemnând, că în vremea postului să cade a se înfrâna despre împreunare cei căsătoriţi, zice: „Sfinţiţi postul, propovăduiţi vindecarea… Iesă mirele din aşternutul său, şi mireasa din cămara sa” (cap 2). Iar dumnezeiescul Pavel arătat zice, că cei căsătoriţi după lege, întru o unire se cade a se depărta de trupeasca împreunare, pentru a se zăbovi în post, şi în rugăciuni (I Corinteni: 7,5), adică să se depărteze şi când este precum am zis post, şi când se roagă şi se gătesc a se cumineca cu dumnezeieştile Taine. Şi sâmbăta şi duminica, după canonul 13 al lui Timotei, şi în toate sărbătorile. După dumnezeiescul Hrisostom (Cuvântul pentru feciorie) unde aduce spre mărturie zicerea de mai sus a lui Ioil, şi zice: "Că dacă cei de curând însoţiţi, care încă pofta le este înfocată, şi tinereţea zburdatică, nu se cade a se împreuna în vreme de post şi de rugă, cu mult mai vârtos ceilalţi bărbaţi şi femei mai de mult însoţiţi, care nu au atâta silă trupească, se cuvine a nu se împreuna." Acelaşi Sfânt părinte povesteşte şi cum posteau creştinii cei vechi Sfântul marele Post, zicând: Sunt unii întrecându-se între sineşi, unii adică două zile întregi petrec fără mâncare; iar alţii nu numai de vin, şi de unt de lemn, ci întrebuinţarea tuturor bucatelor o leapădă de la masa lor, mâncând numai pâine şi bând apă, petrec tot postul.

Din Canoanele Sf.Timotei:

ÎNTREBAREA 5 Dacă muierea s-ar împreuna cu bărbatul său noaptea, sau bărbatul cu muierea sa, şi s-ar face adunare (Liturghie), sunt datori a se împărtăşi sau nu?

RĂSPUNS
Nu sunt datori; căci Apostolul strigă: „Să nu lipsiţi unul pe altul, fără numai cu conglăsuire până la o vreme, ca să vă îndeletniciţi în rugăciune. Şi iarăşi să vă împreunaţi, ca să nu vă ispitească pe voi satana, pentru neînfrânarea voastră” (I Corinteni: 7,5).

TÂLCUIRE
Către cel ce a întrebat de se cuvine a lua dumnezeieştile Taine dimineaţa făcându-se Liturghie, bărbatul şi muierea (cei după lege însoţiţi adică) care în noaptea aceea trecută s-au împreunat trupeşte? A răspuns sfântul prin canonul acesta, că nu se cuvine; şi aduce spre mărturie cuvântul acesta al Apostolului, ce-l zice celor căsătoriţi, a nu se lipsi unul pe altul de trupeasca împreunare; ci numai atunci să nu se împreuneze, când se face sfinţita Liturghie, sâmbăta, şi duminica, şi în toate sărbătorile, pentru ca să se împărtăşească (că aşa tâlcuiesc zicerea, ca să vă îndeletniciţi în rugăciune, atât canonul 13 al sfântului acestuia, cât şi cel al 3-lea al Sfântului Dionisie). Şi iarăşi să se împreuneze trupeşte, şi aceasta să o facă pentru pofta lor cea neînfrânată, ca să nu-i ispitească satana, pornindu-i spre preacurvie cu feţe străine.
***
ÎNTREBAREA 13
Celor însoţiţi cu nuntă, în care zile ale săptămânii trebuie a li se propune să se ferească de împreunare unul cu altul? Şi în care zile să aibă voie.

RĂSPUNS
Cele ce mai înainte am zis, şi acum le zic. Apostolul zice, să nu vă lipsiţi unul de altul, fără numai la o vreme prin conglăsuire, ca să vă îndeletniciţi în rugăciune, şi iarăşi să vă împreunaţi, ca să nu vă ispitească pe voi satana, pentru neînfrânarea voastră (I Corinteni: 7,6). Iar de nevoie trebuie a se feri sâmbăta şi duminica, pentru că în acestea se aduce Domnului duhovnicească jertfă.

TÂLCUIRE
Acesta fiind tâlcuit mai sus, se socoteşte de prisos a se mai repeta. [1]

[1] Iar Valsamon în întrebarea răspunderii 11 către Marcu al Alexandriei, zice: Că nu se cuvine a se împreuna, nu numai în ziua când se împărtăşesc, ci şi mai înainte de împărtăşire, şi după împărtăşire. Şi că cei ce nu o păzesc aceasta, aspru se cuvine a se canonisi. Pentru aceasta şi Valsamon în răspunsul 49 către acest Marcu zice că: Cei ce nu se înfrânează de trupeasca împreunare (cei prin lege însoţiţi adică), sâmbăta şi duminica, se cuvine a se îndrepta cu potrivite canonisiri. Aşişderea să se ferească de împreunare şi în tot marele post, şi în toate miercurile şi vinerile.
***
CANONUL 3 (Sfantul Dionisie)

Ci şi cei însuraţi sunt datori a-şi fi loruşi de ajuns judecători. Căci cum că este lucru cuviincios a se depărta unul de altul cu împreună voinţă la o vreme. Ca să se zăbovească în rugăciune, şi iarăşi să se împreuneze, au auzit pe Pavel că scrie.

TÂLCUIRE
Şi de aceasta întrebându-se sfântul, răspunde, că la aceasta singuri să-şi fie judecători. Fiind lucru drept şi cuviincios, după fericitul Pavel, când se îndeletnicesc în rugăciune şi în post,[1] a se depărta de trupeasca împreunare, însă cu învoirea amânduror, ca nu vrăjmaşul să ispitească pe o parte, şi aceea să fie pricină de vătămare celeilalte. Că biruindu-se o parte de poftă, şi cealaltă ne iertându-i a o împlini, poate să se întâmple să cadă în păcat cu alta străină.

[1] S-ar putea nedumeri cineva. Fiindcă Apostolul zice: neîncetat şi pururea rugaţi-vă. Iar cei însoţiţi trebuie a se depărta de împreunare trupească în vremea rugăciunii, după însuşi Pavel, şi după canonul acesta, apoi totdeauna trebuie a se înfrâna, şi niciodată a se împreuna? Ci pe nedumerirea aceasta o dezleagă prea destul canonul 5 şi canonul 13 ale Sfântului Timotei al Alexandriei zicând, că vremea de rugă se înţelege de Apostolul, când se face adunare, şi dumnezeiasca Liturghie, care atunci se săvârşea mai de multe ori sâmbăta, şi duminica, în care zile se cere de la cei însoţiţi să se înfrâneze, ca să se împărtăşească cu dumnezeieştile Taine. Drept aceea şi canonul acesta al Sfântului Dionisie fiecărui înţelept ascultător, îi dă a înţelege, că deadreptul se întinde către Vasilid care l-a întrebat, de trebuie a se depărta de la împreunare trupească cei însoţiţi, când vor să se împărtăşească cu dumnezeieştile Taine. Că răspunde, cum, că la aceasta îndestulaţi judecători trebuie a fi singuri ei. Cum că adică, trebuie a se înfrâna în vremea împărtăşirii. Măcar că aşa (nu ştiu cum) n-au tâlcuit pe canonul acesta Zonara, şi Valsamon, rugăciune înţelegând mai osârdnică, care trebuie a se face cu pătimire rea şi lacrimi. Ci însemnează, că pe lângă rugăciune, Apostolul adaugă, că cei însoţiţi trebuie a se înfrâna despre împreunare, şi în vremea de post, a celui rânduit adică de Biserică. (Şi vezi pentru aceasta, la subînsemnarea 2 a apostolescului canon 69.)
***************
Pidalionul sau carma Bisericii Ortodoxe, ar trebui citit si cunoscut de fiecare ortodox, altfel nu s-ar mai ajunge la astfel de intrebari, mai ales ca Sfintii Parinti si duhovnicii mari au vorbit f.clar despre treburile acestea. Canoanele nu sunt invechite, cine spune aceasta este un mincinos. Canoanele vor ramane valabile mereu. Am ajuns sa ne folosim de Sfintii Parinti si de duhovnici ptr. a ne argumenta greselile in loc sa ne folosim de dansii ptr. a le indrepta.