Luca 4, 1-15
"În vremea aceea s-a întors Iisus de la Iordan plin de Duhul Sfânt, și a fost purtat de Duhul în pustie, patruzeci de zile fiind ispitit de diavolul. În zilele acelea n-a mâncat nimic; dar, sfârșindu-se zilele, Iisus a flămânzit. Atunci I-a zis diavolul: dacă ești Fiul lui Dumnezeu, zi acestei pietre să se facă pâine. Dar Iisus a răspuns, zicând către el: scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu. După aceea, suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărățiile lumii, și I-a zis: Ție îți voi da toată stăpânirea și slava lor, căci mie îmi este dată și o dau cui voiesc. Deci, dacă Tu Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta. Dar, răspunzând, Iisus i-a zis: mergi înapoia Mea, Satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini și numai pe El Unul să-L slujești. Atunci diavolul L-a dus în Ierusalim și, așezându-L pe aripa templului, I-a zis: dacă ești Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te de aici jos, căci este scris că îngerilor Săi va porunci pentru Tine, ca să Te păzească, și Te vor ridica pe mâini, ca să nu-ți lovești de piatră piciorul Tău. Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: s-a spus în Lege să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău. Și, sfârșind toată ispita, diavolul s-a depărtat de la Dânsul, până la o vreme. Iar Iisus, plin de puterea Duhului, s-a înapoiat în Galileea și vestea despre El s-a răspândit în tot ținutul acela. Și El învăța în sinagogile lor, și toți îl lăudau."
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|