[Decebal]

Martie

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar (PUNR), a dezvelit o placă comemorativă în amintirea lui George Bariţ şi Nicolae Bălcescu, în care se menţionează cei 40.000 de români ucişi de armata ungară în 1848-1849 şi cele 230 de sate româneşti distruse de trupele revoluţiei ungare. UDMR reacţionează prin proteste la toate iniţiativele culturale identitare ale primarului Gheorghe Funar.

3 martie – Marko Bela cere Guvernului Ungariei să includă în Tratatul de bază cu România toate cererile UDMR.

15 martie – Ziua declanşării revoluţiei ungare de la 1848 a fost sărbătorită, sub îndrumarea UDMR, peste tot în Transilvania cu steaguri ale Ungariei, cu imnul Ungariei, cu declaraţii revizioniste şi ameninţări la adresa Statului Român. În această zi, Transilvania a fost pur şi simplu invadată de demnitari din Ungaria, foşti sau în funcţie, care cereau, între altele, „respectarea simbolurilor istorice maghiare”. Presiunea exercitată avea rostul din partea UDMR de a determina partea română să accepte toate cererile maghiare legate de Tratatul cu Ungaria, care intra într-o fază finală.

19 martie – UDMR obţine, cu concursul PNŢCD, PNL ’93, PD, PSDR, ca în Legea partidelor să nu fie interzise partidele etnice.

Iulie

4 iulie – Se organizează la Budapesta o conferinţă cu tema „Ungaria şi minorităţile maghiare din străinătate”, cu participarea Guvernului maghiar. Participanţii au adoptat o Declaraţie în 11 puncte, prin care Guvernul Ungariei se angajează să sprijine tendinţele de separatism şi segregaţie ale minoritarilor unguri de oriunde, prin promovarea conceptului antidemocratic de autonomie pe baze etnice ale ungurilor din afara Ungariei. Evident primul stat vizat este Statul român. Guvernul României protestează energic împotriva declaraţiei printr-o scrisoare diplomatică.

5 iulie – Declaraţia de la Budapesta este semnată de ministrul de Externe al Ungariei, László Kovács, de reprezentanţi ai partidelor parlamentare din Ungaria şi ai organizaţiilor reprezentative ale maghiarilor de peste hotare. Din România au fost prezenţi preşedintele UDMR, Marko Bela, preşedintele de onoare al UDMR, Laszlo Tökes, Csaba Takacs, Zoltan Dezsi şi alţii.

13 iulie – UDMR, prin Consiliul Reprezentanţilor săi, a decis în unanimitate să-şi asume acest document revizionist şi antiromânesc.

Tot acum se stabileşte candidatul UDMR la Preşedinţia României, în persoana senatorului György Frunda, în al cărui program UDMR decide să includă tezele Declaraţiei de la Budapesta.

16 iulie – La dezbaterile de la Sfântu Gheorghe privind desemnarea candidatului UDMR la preşedinţia României, Gyorgy Frunda a afirmat că, în eventuala câştigare a alegerilor, UDMR va desemna ca prim-ministru pe Smaranda Enache, preşedinta Ligii Pro-Europa, cunoscută pentru atitudinea ei antiromânească.

18 iulie – Este dată publicităţii „Declaraţia de la Budapesta”, document prin care statul ungar susţine politica autonomistă a minorităţii maghiare din afara graniţelor Ungariei, deci şi din România.

sursa: http://ro.altermedia.info/minoritati...996_23167.html