[Eugen7]

În prealabil postat de MihaiG

Citiţi încă o dată, cu atenţie. Am scris: organismele vii.

Studiul organismului viu nu presupune, nici implicit nici explicit, studiul sufletului.

Dumneata, când te duci la doctor să te trateze de apendicită, ridici problema sufletului ? Evident că nu.

Biologul care studiază broaştele, maimuţele sau iarba, crezi că îşi pune, în mod pertinent, problema sufletului ? Evident că nu.

Pentru că un om de ştiinţă onest îşi cunoaşte domeniul de activitate şi, mai ales, de competenţă, realizând că aspectele spirituale sunt de competenţa altora (respectiv Biserica).

Din păcate, există voci din cealaltă tabără care nu îşi realizează limitele competenţelor şi pretind cu infatuare că se pot exprima credibil cu privire la teorii ştiinţifice pe care nu le înţeleg decât, în cel mai bun caz, superficial.

Este plin internetul de site-uri ale creaţioniştilor "literalişti" agitaţi, care îşi imaginează că Vechiul Testament este un manual de biologie, şi încearcă să-i convingă pe oamenii cu mai mult bun simţ decât ei că progeniturile lui Adam au călărit pe dinozauri.

Doamne, cât rău fac ei credinţei adevărate, substituindu-i o mascaradă caraghioasă.

Subscriu asertiunii dvs pertinente domnule MihaiG.

Trebuie subliniat ca medicina, paradigma stiintifica contemporana nu cunoaste CAUZA modului de functionare al organismului uman, evident fiziologic, psiho-somatic. Stiinta doar DESCRIE acest mod de functionare insa repet nu cunoste nici CAUZA si nici SCOPUL acestui mod de functionare.
Nu se cunoaste care este cauza constiintei, "centrul" afectivitatii umane... cognitiei intelectuale umane specifice...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.