Citat:
În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia
Perfecta intrebare, Stefan Florin. Sunt si la noi diverse teologumene/babisme/mosisme, care sunt pastrate pe post de sperietoare pentru masse. Alta explicatie nu vad.
|
Mie unul nu mi se pare nici măcar bunicică întrebarea, nu neapărat datorită subiectului, cât a mentalității care pândește din fundal, anume un criptoprotestantism inconștient atașat credinței conform căreia întreaga revelație a fost basculată în omenire prin Sfintele Scripturi și ce nu s-ar găsi scris acolo într-un mod explicit n-ar avea substanță teologică.
Vămile văzduhului sunt niște metafore care încearcă să sugereze realitatea culoarului dintre acum și pururea cu ajutorul analogiilor antropometrice împachetate într-un soi de narațiune mitică. Din această cauză apare și suspiciunea de legendă pioasă, fiindcă cititorul sau cercetătorul nebisericesc se împotmolește aproape întotdeauna în faza analizei semnificantelor, rămânând astfel prizonierul propriilor limite în încercarea de a pricepe ceva din reperele inteligibile ale misterului.
Vara asta, cu ocazia unei vizite de câteva zile la părintele meu duhovnicesc, am fost martorul unei discuții pe tema vămilor văzduhului, ai cărei protagoniști au fost un grup restrâns de studenți ortodocși și părintele. La întrebarea "cum să înțelegem învățătura despre vămile văzduhului?", părintele a răspuns că învățătura asta se înțelege din modul cum ne străduim să trecem, împreună cu Hristos, prin nenumăratele vămi pământești, adică: ispite, poticneli, eșecuri, crize, fundături, dileme etc. Dacă vom fi trecut cu bine de câteva de-astea și am învățat ce era de învățat din ele, poate că vom ajunge să înțelegem câte ceva despre filtrele vamale metafizice.