[Fani71]

În prealabil postat de glykys

Asa, bravo, Ionut, ma bucur! Ai vazut cum a randuit Domnul si ai gasit raspuns la intrebarea care te framanta?
Citez un pic:

"Nu cu foarte multi ani in urma, un tanar doritor sa imbratiseze viata monahala s-a dus la Muntele Athos. Aici, stand de vorba cu cinstitul igumen al manastirii in care voia sa stea, i-a spus:

„Cuvioase parinte, inima mea arde dupa viata duhovniceasca, dupa nevointa, dupa neintrerupta partasie cu Dumnezeu, dupa ascultarea de un Batran! Invata-ma, te rog, cuvioase parinte, cum sa sporesc duhovniceste!”

Indreptandu-se spre raftul cu carti, igumenul a scos un exemplar din… [COLOR=#ff0000]David Copperfield [/COLOR][COLOR=#ff0000]de Charles Dickens[/COLOR]:

„Citeste asta, fiule!”

„Dar, parinte“, obiecta tanarul tulburat, „cartea asta nu este decat sentimentalism victorian heterodox, [COLOR=#0000ff]un produs al robiei apusene[/COLOR][COLOR=#0000ff]! [/COLOR][COLOR=#0000ff]Nu este ceva duhovnicesc; nu este nici macar ortodoxa![/COLOR] Eu am nevoie de scrieri care sa ma invete duhovniceste!“
Igumenul a zambit si a spus:

„[COLOR=#0000ff]Daca nu vei deprinde simtaminte firesti, omenesti si crestinesti,[/COLOR] si nu vei invata sa privesti viata la fel cu micul David - cu simplitate, bunatate, caldura si iertare - [COLOR=#0000ff]atunci toate scrierile duhovnicesti ortodoxe nu-ti vor fi de nici un folos[/COLOR]”[2]."

Ce mult mi=a placut!

Si da, si pe mine m=a marcat mult cartea asta. Cand eram mai tanara o vreme am privit-o de sus, ziceam ca personajele sunt exagerate. Dar inaintand in varsta, am inceput sa cred ca NU sunt decat in mod literar, si ca le poti intalni in viata de toate zilele. De multe ori mi-a fost dat sa ma gandesc la cate un personaj de acolo, observand pe cinevadin jur.