[vsovivivi]

Soarele este fie semisferă de foc (din apă e şi focul) cu faţa plană spre pământ, paralelă mereu cu planul mărilor, sau este doar un disc de foc (foucul are la bază particule de apă) luminând în ambele direcţii, o faţă plană sus şi o faţă plană jos... iar luna este o semisferă de ghiaţă plină cu ghiaţă sau o coajă semisferică de ghiaţă goală la interior ca un bol, ca un vas, sau plină cu apă şi are faţa rondă mereu spre noi, adică niciodată nu se înclină.

Deşi către pământ soarele are o suprafaţă plan-circulară paralelă cu mările care luminează spre jos şi luna are o suprafaţă semisferică exterioară ce este luminată, nouă ni se pare că soare luminează direct luna din pricina că aşa ni se pare că vedem la fazele lunii crezând noi că razele luminoase merg drept prin mediu şi că formele şi poziţiile sunt acolo sus aşa cum vedem noi imaginile de jos formându-ne în minte o deducţie mincinoasă.

Noi neavând înţelepciune şi crezând în ce vedem fără să ne folosim mintea cea bună ignorăm unghiul de refracţie al luminii, al razelor luminii prin mediu, ignorăm curbura pe care o fac razele de la o distanţă mai mare, curbură sesizabilă în efectele de fata morgana, adică pe şosea sau pe nisip vezi luciu de apă, sau pe mare vezi vapoare că dispar parcă sub apă, de parcă ar fi un deal de apă confundând unii acest fenomen cu curbura pământului de parcă ea s-ar sesiza la doar 2-3 km, la cât începe să se vadă doar catargul şi vaporul parcă e sub linia orizontului. Vaporul e mult mai aproape, la 2-3 km sau mai puţin şi tu crezi că e foarte departe.

Dacă am socoti şi cu mintea ceea ce vedem, corelând corect ceea ce ştim şi am văzut şi am înţeles, putem pricepe că la răsărit şi apus de soare noi vedem imaginea semisferei soarelui de parcă partea plană ar fi perpendiculară pe planul mărilor, adică imaginea lor pe care o vedem la zenit, când vedem soarele perfect drept deasupra. Asta ne induce ideea că soarele ar fi sferic fiindcă neglijăm unghiul de refracţie adică curbura razelor luminoase prin mediu. La fel păţim şi cu luna, noi credem că vedem drept ceea ce vedem, dar drept vedem doar când luna este la zenit, iar în rest, vedem luna cu faţa ei rondă care devine tot mai înclinată faţă de planul mărilor cu cât e mai departe de noi căci noi vedem mereu faţa ei rondă pe care o vedem la zenit, oriunde s-ar afla ea, chiar la răsărit sau apus noi vedem faţa completă a lunii, aceiaşi faţă a ei.

Deci atât soarele care luminează cât şi luna care este luminată deşi ele au faţa plană respectiv faţa rondă paralele cu planul mărilor, noi le vedem de parcă ar face un unghi, astfel că noi vedem imaginile lor pe cer de parcă ele s-ar afla la zenit faţă de noi, adică le vedem imaginea lor pe care o văd cei ce se află perfect sub ele, deşi în cazul nostru atât soarel cât şi luna se află spre răsărit sau spre apus, adică nu sunt exact deasupra. Defapt formele văzute de noi sunt exact imaginea lor de la zenit.

Acuma, dacă noi credem că soarele luminează direct luna şi partea întunecată se datorează luminării directe care nu ajunge pe partea rondă a lunii opusă direcţiei spre soare, acest lucru este complet fals. Luna este luminată indirect de soare, ea este luminată de reflecxia din planul pământului şi mărilor ca dintr-o oglindă, căci atât soarele cât şi partea rondă a lunii sunt paralele cu planul pământului şi a mărilor, deci partea aia întunecată a lunii se datorează faptului că din oglinda pământului razele nu ajung să vadă partea aia a lunii, dar noi vedem o imagine a lunii nu paralelă ci de parcă ea ar fi la zenit dar o vedem la un anumit unghi, deci vedem de parcă luna ar fi răsucită spre noi, ca să vedem mai bine partea neluminată, deci noi vedem faţa completă a ei deşi ea se află la un anumit unghi pe cer faţă de noi.

Pe scurt, noi vedem parcă un V dar soarele şi luna ne dau forma şi imaginea pe care o au la zenit de parcă ar fi fixe şi perpendiculare pe axele V-ului oricât ar fi unghiul V-ului deşi ele nu se află la zenit decât la eclipsa de soare, şi asta din pricina unghiului de refracţie a luminii şi imaginii prin mediu, din pricina curburii razelor, căci noi nu vedem drept aşa cum ni se pare că vedem. Deci cu cât V-ul este mai deschis nouă ni se pare că suprafaţa plană a sorelui este mai înclinată pe planul mărilor până devine perpendiculară când V-ul are unghi de 180 grade, dar şi imaginea lunii este aceiaşi deşi ea se află la răsărit sau apus sau la zenit, iar acest lucru este imposibil dacă n-ar fi refracţia luminii prin mediu şi am vedea drept până la ele.

Deci aşa se explică de ce vedem partea neagră a lunii, la fazele ei, de parcă soarele ar lumina-o direct şi partea neagră s-ar datora faptului că razele drepte nu ajung pe partea rotundă din partea opusă soarelui. Defapt rezele ce ajung la partea rondă a lunii vin din oglinda pământului dar fiindcă noi vedem mereu feţele de la zenit ale soarelui şi lunii avem impresia că soarele o luminează direct mai ales când soarele şi luna se află ambele pe cer în acelaşi timp şi se vede că luna are porţiuni neluminate sau negre.

Iar stelele sunt luminate fie direct de discul solar, de partea cealaltă plană sau semisferică a soarelui, fie doar din oglinda pământului şi partea semisferică a soarelui nu luminează, fie au şi ele un foc din apă care luminează din ele spre jos, spre pământ.

În cer nu există pământuri, planete, sori sferici, meteoriţi, decât apă, foc, nori, ghiaţă, şi gaze-mirosuri şi alte lucruri ce se ridică de jos... însă şi cerul şi fulgerul şi timpul şi toate cele create şi auzite, inclusiv cuvintele rostite, privirea, lumina, curenţii şi câmpurile electromagnetice, legile, sunt din apă toate căci din apă au apărut la porunca lui Dumnezeu toate deci toate au la bază particula de apă pură şi cristalină din care s-au format prin Cuvânt, iar omul, Adam şi Eva, şi apoi Iisus Fiul Mariei care avea şi firea Lui Dumnezeu Fiul ce avea aceiaşi fire cu Tatăl şi Duhul, a fost făcut cu mâinele lui Dumnezeu din ţărînă Adam, apoi Eva din Adam şi apoi Iisus din Maria Fecioara. Deci nu numai din Cuvânt ci Eva şi Fiul Omului au fost făcuţi din Adam respectiv din Maria Fecioara curată cu Mâinile Sfintei Treimi. Iar Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu cel mai dinainte de veci este acelaşi cu Fiul Omului, cu Mântuitorul Cel promis că se v-a naşte din Femeie, astfel că în El se regăsesc blânde şi supuse şi neamestecate ambele firi: cea de făptură făcută prin Cuvânt şi de creatură creată şi plămădită cu mâinile lui Dumnezeu, fire de om în care i-a suflat Dumnezeu în nări, în faţă, duh de viaţă, şi cea necreată ci născută din Tatăl mai înainte de vecii pentru om, fire de Dumnezeu Adevărat din Dumnezeu Adevărat, aşa cum este scris la simbolul credinţei că s-a născut Fiul lui Dumnezeu pentru om şi pentru plăcerea Lui Dumnezeu.

Frumos, nu?