Citat:
În prealabil postat de Heurtebise
Daca iti place sa fii aprobat, laudat si aplaudat de ceilalti atunci se cheama ca esti vanitos; vanitatea este mai mult o greseala, o copilarie si in nici un caz nu se poate compara cu pacatul mandriei. Prin faptul ca te simti bine ca esti apreciat dovedesti ca vrei sa ii satisfaci pe ceilalti si iti pasa de ce cred ei. Intr-un fel ciudat vanitatea este o forma de umilinta pentru ca dovedeste nesiguranta (de vreme ce vrei admiratia celorlalti). In momentul in care te desfati cu gandul ca "Io-te ce grozav sunt eu" si aprecierea celorlalti te lasa rece, ca si cand ar veni din partea unor prosti naivi, atunci se poate vorbi de mandrie.
Nu exista "mandrie in sine, dar nu in raport cu ceilalti". Lacomia pantecelui este un viciu in sine, trandavia este un viciu in sine dar mandrie este esentialmente un viciu in raport cu ceilalti. Omul mandru este competitiv. Un om mandru nu pofteste o femeie asa cum o vrea desfranatul; omul mandru vrea o femeie numai pentru ca si altul o vrea si atunci el intra in competitie. Omul mandru vrea sa fie tot timpul in centrul atentiei si nu suporta cand altcineva beneficiaza de atentie (care crede ca i se cuvine numai lui). Totodata, omul mandru nu suporta sa i se dea peste nas, sa fie contrazis, sa fie format de altcineva (pentru ca el nu considera ca are nevoie).
.
|
Am fost socat sa ma recunosc in tabloul tau. Banuiesc ca sufar de acest mare pacat,dar nu imi inchipuiam ca mandria poate insela asa rau,incat sa nu iti dai seama.
Chiar trebuie sa fim f atenti cu ce e in sufletul nostru,si sa nu incurajam in nici un fel pacatul. Domnul sa ne ajute si sa ne daruiasca smerenie ,si cunostinta a nimicniciei noastre, ca sa putem fi vase ala milei Sale,care covarseste orice slava.