Cred ca textul e destul de clar.
Se botezau pentru cei morti, in nadejdea ca le va ajuta spre mantuire.
Intreg capitolul vorbeste despre inviere - se pare ca unii aveau indoieli, iar acesta practica e folosit ca un argument pentru a arata nadejdea crestinilor in inviere - pentru ca daca nu ar crede in inviere, nu si-ar mai bate capul cu mantuirea celor raposati.
In ceea ce priveste slujba de inmormantare pentru cei nenascuti...parintii o doresc pentru ei insusi in primul rand, ca mangaiere pentru ca altfel cam greu sa vorbesti despre soarta in vesnicie a celui nenascut, in orice caz, data fiind lipsa pacatelor personale, este poate mai degraba una fericita decat nefericita.
Dar nu stim nimic concret si orice speculatie este inutila.
|