În prealabil postat de laurastifter
Sfântul Maxim Mărturisitorul (580-662) afirma, în scrierile sale, faptul că lucrurile nu sunt rele în sine, dar pot deveni bune sau rele în funcție de modul în care le întrebuințăm. De exemplu, Sfântul Maxim spunea că nu mâncarea este rea în sine, ci lăcomia pântecelui; nu banii, ci iubirea de bani (arghirofilia) etc.
Cred că, pornind de la această idee, am putea ajunge la concluzia că știința omenească nu este rea în sine, căci are ca obiect de studiu lumea creată, universul (cosmos = armonie, frumusețe, podoabă) la care se referă autorul biblic atunci când afirmă că, în ziua creației, "toate erau bune foarte".
Știința nu este în conflict cu religia noastră creștină! Oare Adam n-a lucrat ca un adevărat om de știință, atunci când a pus fiecărei creaturi numele potrivit? Denumirea animalelor - realizarea științifică a protopărintelui nostru - a avut loc chiar înainte de căderea în păcat și (de ce să nu recunoaștem?) a fost o izbândă esențială a rațiunii omenești, fără de care tare greu s-ar mai descurca biologii moderni... :)
Știința nu poate fi considerată ca negativă în sine, căci este realizată de către rațiunea umană - chipul lui Dumnezeu din noi. Dumnezeu ni Se descoperă inclusiv prin creație (Revelația naturală), potrivit Psalmistului care exclamă: "Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea mâinilor Lui o vestește tăria" (Psalm 18, 1; vezi și Romani1, 19-20).
Știința poate fi "bună foarte", întocmai ca obiectul ei de studiu, dacă o dăruim lui Hristos, așa cum magii de la Răsărit au reușit să transforme până și pseudoștiința astrologiei într-un mijloc de aflare a lui Dumnezeu-Omul.
În caz contrar... știința poate deveni o patimă, un mijloc de distrugere sau chiar un idol. Tot ceea ce se face pentru Dumnezeu și conform voinței Sale este pozitiv. De aceea, doar despre știința folosită în scopuri rele se poate afirma că este rea, dăunătoare, chiar demonică. Mai corect spus: nu științele în sine sunt rele, dar pot fi utilizate în scopuri negative și, din acest motiv, anumite realizări științifice (precum bomba atomică, de exemplu) pot fi considerate ca rele și deci inacceptabile pentru noi, creștinii.
De exemplu: chimia este bună, dacă se folosește pentru fabricarea de medicamente sau pentru alte scopuri binecuvântate de Domnul; este rea, practicată cu scopul inventării de arme sau în alte moduri anticreștine. Alt exemplu mult mai familiar nouă, din păcate: medicii ginecologi au șansa și vocația de a contribui la venirea pe lume a bebelușilor, dar, în virtutea liberului arbitru, pot deveni și călăi neînduplecați ai pruncilor nenăscuți.
Oare nu cumva și teologia academică, știința noastră cea mai dragă, se înscrie în același principiu? Cred că da: poate fi practicată pentru mărturisirea lui Hristos, dar și... pentru formularea unor erezii (vezi, în acest sens, modul de "teologhisire" al ereziarhilor din perioada Bisericii primare).
Dumnezeu să ne ajute să folosim spre slava Sa cunoștințele noastre, astfel încât înțelepciunea noastră să nu devină "nebunie înaintea lui Dumnezeu", ci dar bine primit!
Doamne ajută!
|