Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu
Printre multe și inutile ironii mai scapă și câte un adevăr, probabil neintenționat. Dar oricum e bine că e scris... Să fie primit!
Într-adevăr, prin credință înțelegem că e vorba de o referire avant la lettre la trupul Lui crucificat, înviat (poate mai puțin în contextul Cinei, dar totuși prezent) și slăvit la Revenirea Lui (Mat.26,29). Această credință ne face apți să înțelegem că pâinea și vinul este/reprezintă trupul și sângele Lui, adică viața (Deut.12,23) Lui curată de care trebuie să fim părtași și noi. Ideea este că nu trebuie să ne împărtășim [doar] cu pâine și vin, ci [și] cu viața Lui Hristos; adică așa cum pâinea și vinul ce le luăm devin prin procesul asimilației parte din noi (carne, sânge, oase, nervi), așa și viața curată a Lui Hristos să devină viața noastră trăită prin El și pentru El.
Vă mulțumesc pentru împărtășirea Sfântului Photoshop, însă eu rămân la ce spusesem mai sus: pentru mine, pâinea și vinul de la împărtășanie este trupul și sângele Domnului prin credință. Căci umblăm prin credință, nu prin vedere. 2 Cor.5,7.
|
Iar daca avem credinta , credem si in spusele Mantuitorului : "Acesta
este Trupul Meu" , si in nici un caz nu le rastalmacim si spunem ca "acesta este simbolul meu".
Pe de alta parte , nimeni nu poate avea viata curata ca a Lui Hristos... El a fost fara de pacat, insa oamenii au tendinta de a pacatui. Iar a -L imita pe Hristos , nici asa nu se poate , pentru ca ne pe noi insine dumnezei.