Eu am avut un moment cand am oscilat inainte de liceu intre manastire sau lume.
Am ales lumea. Am incercat sa ma realizez profesional, am dat o multime de examene si am ajuns la concluzia ca nu pot promova adica nu pot inainta nici din punct de vedere financiar nici profesional la servici (dar in sensul ca de vreo 8 ani bat pasul pe loc desi am luptat o gramada).
Apoi anul trecut m-am simtit obosita fizic si am zis ca vreau sa am un copil cat il mai pot creste. M-am dus sa adopt un copil dar la situatia mea financiara nici nu se putea asa ceva.
M-am dereglat hormonal dupa o perioada in care am dormit putin si mi-a scazut sistemul imunitar. Si am zis ca vreau inseminare artificiala. Ai mei au zis ca nu sunt in toate mintile si ca pot gasi pe unul si e mai bine decat cu doctorii si au zis ca nu ma sprijina financiar daca fac inseminare artificiala (ceea ce m-a speriat putin pentru ca nu stiam daca ma pot descurca singura). M-am dus totusi la doctor sa fac inseminare artificiala si m-a cuprins o asa mare oboseala ca abia ma mai tineam pe picioare. I-am scris unui parinte de la muntele Athos si l-am rugat sa se roage ca eu vreau inseminare artificiala.
Parintele mi-a zis:"Daca Dumnezeu nu da familie si copii stie El ce face. ..asteptam voia lui Dumnezeu si daca nu vedeti o solutie in urmatorii 2-3 ani v-am recomanda sa va ganditi pe viitor si la manastire. Poate aveti de la Dumnezeu alta chemare. Dar si aceasta se va vadi in timp."
Eu m-am intrebat de ce 2-3 ani? Si eu eram obsedata de copil...un an de zile am fost. Anul acesta l-am inceput cu cosmaruri si mi-a trecut orice dorinta de a avea copil. A trecut si perioada cu cosmaruri. Si am inceput sa citesc carti religioase mai mult si m-am gandit ca poate manastirea e drumul meu...eram chiar hotarata sa merg la manastire numai ca nu m-a lasat parintele duhovnic...In ianuarie a trebuit sa merg la alt parinte duhovnic pentru ca nu prea mai venea in Bucuresti parintele meu (mi-a dat dezlegare). Si acest duhovnic mi-a zis sa merg cateva zile la o manastire si mai discutam. Am fost si mi s-a sters din entuziasm. Cu parintele duhovnic n-am vorbit pentru ca nu stiu ce sa-i spun. Mi s-au cam epuizat toate planurile.
|