[Mosh-Neagu]

M-am straduit sa citesc de la inceput si cu exceptia mesajelor unor anumiti useri pentru care consider ca nu trebuie sa-mi bat capu' cu ei, am inteles in linii largi cum stau lucrurile, si m-am intristat vazand cam cat de mult teren a castigat vrajmasul si pe cati dintre noi ne-a inclus in tabara lui... N-o sa spun ca sunt de partea cuiva anume, fiindca este nedrept. Intr-un fel sau altul fiecare are dreptate dar in acelasi timp... fiecare greseste. O sa spun doar cum odinioara cadeam si eu in aceeasi capcana. Venea, spre exemplu, fratele Zaharia, cu cate un mesaj aproape in totalitate ziditor, dar ca orice om cu scapari si lipsuri, mai strecura niste "fisuri", pe care eu, in naivitatea mea, le abordam frontal, tulburand apele, in loc sa incerc cu rabdare sa scot in evidenta partile bune, si sa maschez discret, micile rautati. Iar din toate, nu eram castigat nici eu, nici el.
Oameni buni, cum gasiti ca este ziditor sa lovim in fratii nostri, numai fiindca la un moment dat cade el insasi in inselare? Criticand in stanga si in dreapta, nu cumva intram pe acelasi domeniu al inselarii. Cine se indreapta si cine ESTE indreptat, cu astfel de mesaje? Nu stiu, poate starea asta politica de rahat e de vina, fiindca ajungem sa ne atacam noi intre noi, de parca ar fi unii mai breji decat ceilalti. Exact ca in reclama aceea cu "taranii": "Ce vrei, ba? N-ai cu cine, ba, n-ai cu cine!..."
Asadar, toti cei care, de-a lungul timpului ati venit cu mesaje frumoase si ziditoare, nu faceti jocul vrajmasului si nu va mai duelati. E o risipa de orgolii si nu se cade, credeti-ma. Vorbele grele aduc atat de multa tulburare incat un timp nici la rugaciune nu poti face abstractie de ea. Stiu, toti trecem prin asa ceva din cand in cand, dar tare-i mai bine cand exista cineva in preajma cu cate un sfat mai echilibrat, care sa aduca pacea in sufletele tuturor...
Doamne-ajuta si iertati-ma ca am intervenit, dar asa am simtit eu ca e mai de folos...