Marilena, am cunoscut si inca mai cunosc fete demonizate cu care am vb.pe la unele dintre Sfintele Manastiri in unele din cateva momente in care nu aveau crizele lor cotidiene de posesie sau de manifestare a acestei boli si unele dintre ele erau perfect constiente de ceea ce li se intampla,erau incurajate de Maica Domnului,de Sfinti precum Sfantul Vasile cel Mare,Sfantul Mucenic Ciprian,Sfanta Mare Mucenita Iustina si Sfanta Mucenita Marina in acele clipe de cosmar si de criza pe care le aveau,fiind astfel incercate foarte mult,dupa cum se putea constata chiar si la fata locului si nu numai,si dupa cum sustineau si ele personal referitor la incurajarile Sfintilor si ale Sfintelor,si intentionat refuzau ele insele,de buna voie si nesilite de nimeni,aceasta mancare de dulce,tineau post aspru chiar negru,intrucat stiau ca numai abtinandu-se si infranandu-se automat de la mancarea de dulce vor rabda si suferi mult mai usor durerile si chinurile trupesti si sufletesti ale acestei boli destul de urata,chiar cea mai grava dintre multe alte boli,asa ca aceasta sarmana fata tocmai de aceea a refuzat sa manance stiind foarte bine aceasta si sperand ca numai asa,prin post aspru si rugaciune,va putea fi eliberata de demonii ingaduiti din motive numai de Dumnezeu stiute pentru a le incerca credinta si a se apropia si mai mult de EL,putand deveni chiar mucenite daca nu cartesc si rabda toatea acestea in tacere si supunere,ca de altfel toti Sfintii,nu degeaba se zice ca rabdarea este a sfintilor,dar asta nu inseamna ca maicile nu i-au dat de mancare sau au lasat-o la voia intamplarii.Fericiti sunt cei ce nu au vazut aceasta la fata locului si cred adevarul marturisit de ele,ele nu au niciun motiv sa minta cand este vorba de viata cuiva,mai ales ca au ales ele insele sa isi inchine intreaga viata Lui Dumnezeu.Asa ca eu sunt de acord cu afirmatia ta,si anume aceea cum ca maicile au rugat-o sa manance dar fiind si ramanand aceasta rugaminte in van."Sunt patru lucruri pe care nu le mai putem recupera niciodata:piatra dupa cadere,cuvantul dupa ce acesta a fost rostit,ocazia dupa ce am pierdut-o si timpul pe care l-am pierdut inutil si in zadar." Asa si cu piatra pe care o aruncam in aproapele nostru judecandu-l aspru,de parca noi nu am avea greselile si pacatele noastre si asa destule.
|