În prealabil postat de sophia
Sincera sa fiu n-am inteles mesajul initial.
Ce se doreste cu acest topic?
Pe de alta parte intrebarea este f.indreptatita, mai ales celor ortodocsi.
Chiar asa? In fond de ce suntem ortodocsi?
Raspunsul meu:
1. Pentru ca in credinta asta am fost nascuta si botezata.
Deci credinta nu ne-o alegem noi, ci ni se da automat.
Lucrul asta este valabil si pentru ceilalti de alte credinte.
Nimeni nu are nici o vina pentru credinta in care s-a nascut si a fost botezat.
Raspunzatori pentru credinta lor sunt numai aceia care si-au ales-o mai tarziu, in deplina cunostinta de cauza.
2. Am ramas in ea si o practicam, pentru ca asa simtim, pentru ca ne este bine cu ea, pentru ca Dumnezeu ne poarta pasii.
Pentru ca aceasta credinta ne spune ceva in suflet.
In afara de actul botezului, fiecare a descoperit tainele credintei mai devreme sau mai tarziu, invatand ce reprezinta ea.
Botezul singur nu este relevant pentru o credinta.
Si lucrurile astea sunt valabile pentru toti, nu numai pentru ortodocsi.
Fiecare practica si iubeste ceea ce a invatat de la parinti, nasi, comunitate.
Putini pot veni cu argumente teologice mai profunde. Si nu vad ce sens au.
Credinta trebuie sa se nasca si sa fie purtata in suflet si nu in minte (carti).
Si de aceea fiecare o traieste asa cum simte si poate.
Credinta nu poate fi comandata, fortata, inoculata etc.
De aceea eu nu pot sa raspund ca sunt ortodoxa pentru ca asa scrie in cartea cutare, in citatul cutare, de monahul cutare, sau lucruri exagerate ca ("nebun pentru Dumnezeu" si alte cele).
De ce unii oameni isi schimba credinta? Nu stiu.
As spune ca indiferent de directie, ei nu s-au (mai) simtit bine in credinta lor initiala. Poate ca au exeperimentat-o pe cea noua si le-a placut mai mult, s-au simtit mai bine in ea.
Si nimeni nu poate fi condamnat daca alege alt drum.
"Vina" este in acest caz si a celor care au facut ca el sa nu se simta bine acolo unde a fost crescut si botezat.
Imi amintesc de pilda cu semintele. Depinde mult si de terenul in care au fost aruncate, dar si de samanta si de modul in care este ingrijita planta, de conditiile ce ii sunt oferite.
In cazul nostru samanta este ortodoxia si ea nu este rea niciodata (poate numai cand este exagerata).
Samanta este aruncata la botez. Terenul nu-l stim, caci nu stim cum este pruncul si cum va fi.
Dar daca doar se arunca samanta si gata, am lasat-o acolo in plata ei, are sanse putine sa se dezvolte frumos si sanatos.
Daca insa este iubita, ingrijita, plivita, stropita de cei in drept, atunci are sanse multe. Si cei in drept sunt: preotul, nasii, familia, comunitatea.
|