On-topic: cumva, intr-un fel "necanonic", dar nu mai putin autentic, parintele este un martir. Al luptei deopotriva cu nebunia pacatului din fiecare si toti, dar si cu nebunii lucizi, constienti si inregimentati ai acestei epoci murdare.
Off-topic: cred ca, in curand, o las balta cu apartenenta la acest forum; de data asta pe bune. Trebuie sa ies de sub influenta unor teorii conspirative enervant deopotriva de angoasante, instigatoare/incitante la revolta, si mai ales, inconsistente in raport cu adevarurile vietii de zi cu zi. Postarea de mai sus de aceasta, ca si toate in acelasi spirit de pe forum, sunt, de acum, nule si vide de continut. Consider cu seriozitate ideea de a iesi de pe forum, si nu numai, si de a ma gandi serios la hibele din tabara gandirii "cu pretext duhovnicesc", reactionare si nostalgic-medievaliste. Evul Mediu s-a dus, la fel si multe altele, multe valori general-umane, iar credinta religioasa, crestina sau nu, se vede "pe teren" ca va pierde lupta, aici, pe Pamant. Ce se va intampla DUPA acel moment...ei bine, e doar un fapt de credinta...aliniat cu unele fapte reale si opus altora. Nu spun mai mult.
Nu e bine sa facem alegeri perdante. Vorba unui personaj din "Destinul regelui": "Losers are not wanted!". Iar a fi "oaie", si inca una care behaie neputincioasa si amarnic din cand in cand impotriva satarului macelarului, dar mai mult elogiaza abatorul si cele ce se intampla in el ca "jertfa si purificare", "cale de mantuire", etc., este o optiune perdanta.