Eu sunt intotdeauna pentru ajutor si milostenie,insa nu fara a rationaliza acest ajutor,aceasta mana intinsa.
Trebuie sa cercetez cazul apoi sa-l compar cu alte cazuri si in sfarsit sa le dau o prioritate.
Una este sa "ajuti" un matur ratat care refuza sa se integreze in societate,sa aibe un serviciu stabil,un program de viata pe care sa-l urmeze,care inca depinde de banii parintilor, pe deasupra nu-i cheltuieste cu masura,ci pe bautura-si alta este sa ajuti un caz disperat,gen persoane bolnave,someri,femei batute de soti care nu au unde sta o noapte,copiii sarmani alungati de acasa,etc etc etc etc
In concluzie,se ofera ajutor dupa nevoia fiecaruia.
Ce ajutor merita acest individ? Putina "terapie"prin telefon,o discutie care sa-i demonstreze ca greseste in atitudinea pe care o are cu parintii sai,cu societatea,cu medicii,etc.Schimbat putin optica prin care priveste lucrurile.Deci ajutorul consta intr-o ora de conversatie in care reusesti sa-l calmezi si sa-l aduni laolalta.Atat!
Are un acoperis deasupra capului,sa se duca acolo sa doarma,punct.
Altii nu au unde sa puna capul deci aceia ar trebui ajutati!
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
|