[Yasmina]

În prealabil postat de Marius22

Pentru mine, lumea satului se identifica in buna masura si cu troitele, acele mici constructii, cel mai adesea in forma de cruce, ce vegheaza la raspantiile drumurilor, chemandu-l pe om la cunostinta faptului ca viata insasi este o "(ras)cruce" a lumii nevazute cu lumea vazuta.

Troitele ii spun taranului ca Dumnezeu este prezent in lume, asa cum dau marturie, chiar daca intr-un mod oarecum naiv, dar plin totodata de profunzime, legendele populare romanesti.

Taranul vazand in troita Crucea lui Hristos, se insemneaza la randu-i cu semnul Sfintei Cruci proslavind Sfanta Treime. Cere de la Dumnezeu Sa-i binecuvinteze nu doar drumul acesta vazut, pe care a si intalnit troita, ci mai ales "calea cea stramta si cu chinuri" a vietii, calea cea catre Imparatie.

Astazi saracim... La oras (si chiar si in lumea satului), la intretaierea drumurilor vegheaza indicatoarele rutiere si semafoarele. Ce este drept, si acestea isi au rolul lor, dar troita are o menire infinit mai inalta, aceea de a ne chema la rugaciune, aceea de a ne arata si lumina calea catre "Acasa".

Unele dintre cele mai frumoase amintiri din Romania se leaga de vizitele la Cluj...
Intotdeauna cand plecam spre Cluj aveam parte de cele mai frumoase peisaje cu de toate:de la paduri,case,campuri cu flori,tarani pana la troite.Imi amintesc,ca o data am oprit toti si am spus o rugaciune la troita din drum,a fost un moment foarte frumos.
In placea si faptul ca treceam prin satul Lancram,unde s-a nascut Lucian Blaga.